La încheierea unei vizite de o săptămână în România și Republica Moldova, Raouf Mazou și-a exprimat aprecierea pentru solidaritatea remarcabilă manifestată în ambele țări față de oamenii care fug din Ucraina.
„În ultimele zile, am fost martorul direct al generozității care a caracterizat până acum răspunsul la sosirea refugiaților din Ucraina”, a declarat Mazou la încheierea vizitei sale. „Trebuie să ne exprimăm cu toții aprecierea profundă față de guvernele și oamenii atât din România, cât și din Republica Moldova, pentru că și-au deschis inimile și casele față de cei aflați în nevoie, în aceste momente foarte dificile.”
În cadrul unei întâlniri cu primul ministru Nicolae Ciucă în România, Înaltul Comisar Asistent a lăudat răspunsul de urgență robust la frontiere și în interiorul țării, care a primit până în prezent aproximativ 650.000 de refugiați. El a recunoscut acțiunile rapide întreprinse de Guvernul României pentru a asigura accesul la drepturi și servicii prin intermediul protecției temporare, precum și coordonarea puternică a răspunsului național general de către Centrul National de Conducere si Coordonare a Intervențiilot (CNCCI).
Autoritățile naționale au asigurat accesul rapid la teritoriu, la asistență și la transportul ulterior în condiții de siguranță. Vizitând punctele albastre (Blue Dots) comune UNHCR-UNICEF de la Isaccea și Siret, Mazou a fost martor la coordonarea dintre ONG-urile naționale și autorități, care furnizează informații și identifică refugiații vulnerabili, inclusiv copiii neînsoțiți și separați, în vederea trimiterii către structurile de protecție.
Pe 7 aprilie, Mazou a observat punctul de trecere a frontierei de la Palanca, unul dintre cele mai aglomerate puncte de trecere a frontierei dinspre Ucraina către Moldova. La începutul săptămânii, în timp ce se afla în România, el a vizitat Centrul de Tranzit din Huși, în care au fost transferați peste 7.000 de refugiați veniți de la Palanca, ca urmare a cooperării strânse între cele două guverne și cu sprijinul UNHCR, Agenției ONU pentru Refugiați și al Organizației Internaționale pentru Migrație.
De la începutul conflictului, peste 400.000 de refugiați au trecut în Moldova. Zeci de mii de persoane au fost ajutate să călătorească mai departe spre alte țări, inclusiv prin promisiunile făcute de țările UE de a primi refugiați din Moldova. „Angajamentele făcute de țările europene de a transfera refugiații din Moldova pe teritoriul lor reprezintă un efort de a împărți responsabilitatea și de a ușura presiunea asupra țărilor de primire, așa cum se subliniază în Pactul Global pentru Refugiați”, a declarat Mazou.
De asemenea, Mazou a vizitat MoldExpo din Chișinău, care funcționează ca o facilitate de cazare, un punct albastru și un centru de înscriere în numerar. Înscrierile pentru asistenta financiară în Moldova sunt în creștere rapidă de la lansarea programului la sfârșitul lunii martie. În colaborare cu Guvernul și cu Programul Alimentar Mondial, obiectivul este de a oferi numerar la aproximativ 150.000 de persoane, precum și familiilor gazdă din Moldova care și-au deschis casele pentru refugiații care fug din Ucraina.
Necesitatea de a consolida sistemele naționale existente pentru a le permite să răspundă nevoilor refugiaților și ale comunităților gazdă este esențială, în special având în vedere amploarea acestei crize, după cum s-a discutat cu Sergiu Odainic, Secretarul General al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova. După o perioadă inițială de trei luni, refugiații ar trebui să poată avea acces la mecanismele naționale de sprijin, evitându-se astfel necesitatea unor sisteme paralele.
„Mobilizarea și solidaritatea întregii societăți pe care am văzut-o în timpul vizitei mele – de la guvern la societatea civilă și la voluntari – a fost cu adevărat uimitoare. Trebuie să ne asigurăm că aceasta ajunge la toți refugiații, indiferent de locul de unde fug”, a declarat Mazou.
Media contacts:
Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter
