Raportul anual al UNHCR România

ROMÂNIA, 2022

Context operațional

Conflictul armat internațional din Ucraina, care a izbucnit la 24 februarie 2022, a declanșat una dintre crizele umanitare și de strămutare cu cea mai rapidă creștere înregistrată vreodată și a determinat milioane de persoane să își părăsească locuințele și să caute adăpost atât în interiorul granițelor, cât și în străinătate în căutarea siguranței. Începând cu data de 24 februarie au fost înregistrate peste 2,46 milioane de treceri de frontieră din Ucraina și Republica Moldova în România. La data de 27 decembrie 2022, un total de 106.542 de refugiați din Ucraina sunt prezenți în țară și 101.641 de refugiați înregistrați pentru protecție temporară în România, conform datelor Guvernului României. Femeile și copiii reprezintă 80% din populația de refugiați.

UNHCR, împreună cu agențiile ONU și o serie de ONG-uri, sprijină răspunsul guvernului prin intermediul coordonării inter-instituționale în contextul Modelului de Coordonare a Refugiaților și al unui Plan Regional de Răspuns pentru Refugiați (RRP) – aprilie 2022 care se aliniază cu prioritățile și activitățile guvernului reflectate în Planul Național de Măsuri – iunie 2022 pentru protecția și incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina beneficiare de protecție temporară în România.

Răspuns

Protecție: UNHCR a colaborat cu autoritățile și partenerii pentru a promova protecția juridică și fizică a refugiaților. Pe parcursul anului 2022, activitatea de protecție a UNHCR în România a inclus furnizarea de informații, comunicarea directă cu membrii comunităților, identificarea persoanelor cu nevoi speciale și direcționarea acestora către servicii specializate, consiliere juridică privind protecția temporară și advocacy pentru incluziune, cu intervenții personalizate pentru comunitatea LGBTIQ+, persoanele cu dizabilități, persoanele în vârstă, minoritățile, femeile și fetele aflate în situații de risc.

Rezultatele cheie ale răspunsului privind protecția refugiaților sunt următoarele:

  • 64.587 de refugiați au primit informații, asistență juridică și consiliere în persoană sau prin hotline;
  • 700 de funcționari ai autorităților locale, parteneri și voluntari au fost instruiți cu privire la conceptul de bază al protecției refugiaților, inclusiv protecția copiilor, prevenirea și răspunsul la violența de gen, protecție împotriva exploatării sexuale și a abuzului sexual etc;
  • 44 de organizații își coordonează eforturile prin intermediul Rețelei de protecție împotriva exploatării și abuzului sexual (PSEA);
  • 14.781 de refugiați au fost contactați prin intermediul canalelor dedicate din social media, inclusiv Telegram și Facebook;
  • 8 hub-uri Blue Dot sunt operaționale pe teritoriul României, organizate împreună cu UNICEF. Sprijinul acordat de UNHCR include sprijin în infrastructura IT.

UNHCR conduce Grupul de lucru inter-instituțional pentru protecția refugiaților pentru a ajuta aproximativ 20 de organizații să își coordoneze răspunsul la această criză, astfel încât să se evite duplicarea eforturilor. UNHCR, împreună cu partenerii Plan International/ADRA, Terre Des Hommes și Autism Voices, au lucrat în București, Suceava, Brașov, Constanța, Galați și Iași, pentru a sprijini copiii cu nevoi speciale, pentru a stabili spații prietenoase pentru copii, pentru a asigura sprijin psihosocial, pentru a crește gradul de conștientizare și pentru a spori capacitatea autorităților, a personalului partenerilor și a voluntarilor de a face față acestei situații. De asemenea, UNHCR, împreună cu UNICEF și partenerii, a pledat pentru accesul la educație pentru copiii refugiați din Ucraina, pentru a se asigura că niciun copil nu este lăsat în urmă și – prin unele intervenții de protecție a copilului – a completat răspunsul UNICEF și al altor parteneri în domeniul educației.

Asistență financiară: Programul de asistență financiară este conceput în coordonare cu Guvernul României pentru a completa eforturile acestuia de sprijinire a refugiaților din Ucraina. Acesta servește ca o plasă de siguranță tranzitorie până când refugiatul în cauză poate să își asigure un loc de muncă sau poate fi inclus în sistemele naționale de protecție socială. Peste 43.000 de refugiați au primit sprijin financiar. Pe lângă cele cinci centre de înscriere din Brașov, București, Galați, Iași și Suceava, UNHCR a mai înregistrat refugiați in Constanța, Baia Mare, Satu Mare, Cluj, orașe care găzduiesc un număr mare de refugiați, prin intermediul echipelor mobile de înscriere.

Monitorizarea frontierelor: De la debutul situației de urgență, UNHCR a înființat birouri la Suceava și Galați, dar și o unitate de teren la Iași, menite să monitorizeze punctele de trecere a frontierei cu Ucraina și Moldova și unele zone care găzduiesc un număr mare de refugiați. UNHCR are, de asemenea, o prezență la Timișoara, care sprijină autoritățile române în gestionarea Centrului de Tranzit de Urgență.

Incluziunea socio-economică și mijloacele de trai: Împreună cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și cu ONG-urile partenere, UNHCR depune eforturi pentru a facilita incluziunea socio-economică și autonomia. Pe parcursul anului 2022:

o 390 de refugiați au fost sprijiniți cu cursuri de limba română;
o 400 de refugiați au fost sprijiniți cu coaching/consiliere în domeniul ocupării forței de muncă; și
o 6.000 de refugiați au fost contactați prin intermediul site-ului Jobs4UKR.

Perioada de iarnă: UNHCR, în coordonare cu autoritățile și partenerii, își intensifică sprijinul acordat pentru perioada de iarnă. UNHCR și partenerii prepoziționează și distribuie ajutoare umanitare, inclusiv pături, lenjerie de pat și kituri de igienă pentru a ajuta refugiații din Ucraina pe întreaga durată a iernii. De altfel, au fost evaluate și diferite locații pentru a servi drept potențiale locuri de cazare pentru persoanele care se află în tranzit. UNHCR oferă, de asemenea, un ajutor suplimentar în numerar pentru a sprijini familiile vulnerabile să se pregătească pentru iarna grea.

Transfer rapid: Un număr total de 14.636 de refugiați au fost sprijiniți să călătorească în România de la granița dintre Ucraina și Republica Moldova prin transferuri rapide desfășurate în parteneriat cu Departamentul pentru Situații de Urgență și OIM. Acest proiect a oferit refugiaților din Ucraina transport în condiții de siguranță și demnitate de la punctul de trecere a frontierei Palanca, între Ucraina și Moldova, până la granița cu România și mai departe la București. De la începutul conflictului armat, Palanca a primit un număr mare de noi sosiri, în principal din regiunile sudice ale Ucrainei.

Pregătirea pentru situații de urgență: În timp ce răspundea nevoilor urgente ale refugiaților care sosesc în România, în contextul deteriorării situației de securitate din Ucraina, UNHCR, împreună cu Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), a evaluat 62 de locații situate în 10 județe pentru a asigura cazare și servicii de bază în timp util în cazul unui aflux masiv și brusc. De asemenea, UNHCR a prepoziționat peste 600.000 de articole de primă necesitate, inclusiv corturi, pături și truse de igienă, în apropierea zonelor de frontieră și în București, pentru a sprijini noii sosiți.

Colaborarea cu partenerii

UNHCR a desfășurat o gamă largă de activități prin intermediul a 16 parteneri care operează în 12 județe. Printre activitățile desfășurate de partenerii CNRR, TDH, Autism Voice, Fundația Sensiblu, FONSS, AFF, ACTED (IMPACT/REACH), OIM, Plan Int. cu ADRA România, HEKS/EPER, PATRIR, CCMS, AIDRom, Proiectul Voiajor, ICAR și Fundația Estuar se numără:

  • Monitorizarea protecției la frontiere Sprijin pentru persoanele cu dizabilități
  • Furnizarea de informații, consiliere juridică și sprijin psihosocial
  • Sprijin pentru angajare
  • Combaterea violenței bazate pe gen
  • Sporirea incluziunii și a bunăstării
  • Evaluarea și combaterea riscurilor legate de protecția copiilor
  • Evaluarea nevoilor refugiaților și gestionarea informațiilor

Coordonarea între agenții: Pentru a asigura o coordonare eficientă între partenerii umanitari care implementează RRP, UNHCR a creat o platformă solidă de coordonare între agenții. Arhitectura de coordonare este alcătuită din 6 grupuri de lucru sectoriale, 3 subgrupuri de lucru, 2 grupuri de lucru și o rețea, conduse de responsabili și coresponsabili interagenții. Grupurile de lucru sectoriale se reunesc în mod regulat, săptămânal sau bisăptămânal, ceea ce face ca structura să fie flexibilă și eficientă. UNHCR și partenerii colaborează îndeaproape cu autoritățile pentru a asigura complementaritatea și sinergia între grupurile de lucru guvernamentale și structura de coordonare interinstituțională a RRP în sprijinul Planului național de măsuri.

Gestionarea informațiilor și evaluarea nevoilor: De-a lungul anului 2022, UNHCR a derulat o serie de chestionare de intenție, chestionare privind monitorizarea post-distribuție, exercițiul de profilare a protecției, evaluarea nevoilor multisectoriale, evaluarea pe zone pentru a facilita planificarea bazată pe dovezi a răspunsului de către UNHCR, autoritățile relevante, precum și partenerii care implementează Planul de răspuns pentru refugiați și Planul național de măsuri.

Planuri și nevoi pentru 2023

În 2023, UNHCR intenționează să susțină răspunsul umanitar pentru a asigura protecție și soluții pentru refugiații din Ucraina. Necesarul total de finanțare pentru UNHCR în România ar fi de 59,5 milioane USD. Prioritățile pentru 2023 sunt următoarele:

  • Menținerea coeziunii sociale prin programe și eforturi de advocacy.
  • Consolidarea protecției la nivelul comunității, asigurarea prevenirii și a răspunsului la violența de gen și la riscurile legate de protecția copiilor.
  • Promovarea incluziunii economice prin consiliere în carieră, cursuri de limbi străine.
  • Coordonarea răspunsului pentru refugiați împreună cu autoritățile – RRP pentru 2023.
  •  Pregătirea pentru iarnă și pentru situații de urgență.
  • Facilitarea protecției pe termen mediu-lung și a incluziunii refugiaților în societatea românească.

Donor 2022