Fluxuri de migrație mixte în Europa de Sud-Est: Provocările întâmpinate de-a lungul rutelor și factorii determinanți ai deplasărilor ulterioare (decembrie 2024), capitolul România

UNHCR România a publicat raportul Fluxuri de migrație mixte în Europa de Sud-Est: Provocările întâmpinate de-a lungul rutelor și factorii determinanți ai deplasărilor ulterioare (decembrie 2024), capitolul România.

Acest raport prezintă principalele concluzii referitoare la protecția persoanelor strămutate forțat, pe baza celei mai recente evaluări a fluxurilor refugiaților, derulată în perioada ianuarie-decembrie 2024 în nouă țări: Albania, Bosnia-Herțegovina,  Bulgaria, Croația, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia și Kosovo.

UNHCR monitorizarea măsurile de protecție ale refugiaților pentru a colecta sistematic informații cu privire la provocările cu care se confruntă persoanele strămutate forțat. Acest lucru ajută UNHCR să aibă o înțelegere globală și actualizată a evoluției dinamicii în cadrul populației strămutate forțat, bazată pe experiențele și perspectivele acestora. De asemenea, permite ajustarea în timp util a programelor și politicilor oferite pe baza datelor obținute asigurându-ne astfel că sprijinul oferit rămâne relevant, eficient și adaptat la nevoile în schimbare ale persoanelor strămutate.

În perioada ianuarie – iunie 2024, ca parte a activităților de monitorizare a protecției refugiaților, UNHCR, prin intermediul partenerului său, Consiliul Național pentru Refugiați din România (CNRR), a derulat 238 de interviuri cu solicitanți de azil, refugiați și alte persoane care au ajuns în România în fluxuri mixte. Este de remarcat faptul că, în primul semestru al anului 2024 s-a înregistrat o reducere drastică a numărului de cereri de azil înregistrate, cu doar 1.312 cereri depuse, față de 5.764 de cereri în primul semestru al anului 2023.

Majoritatea respondenților proveneau din Republica Arabă Siriană, Nepal, Sudan, Teritoriile Palestiniene Ocupate și Pakistan.

75% dintre respondenți erau bărbați, iar 21% erau femei.

34% din numărul total al participanților, au indicat că și-au părăsit țara de origine de teama violenței și insecurității generalizate, 29% au menționat accesul limitat la locuri de muncă, în timp ce 12% au menționat amenințările la adresa vieții lor sau a membrilor familiilor lor.

O parte dintre respondenți, au raportat încercări repetate de trecere a frontierelor, fie în ceea ce privește intrarea cât și ieșirea din România.

Dintre cei șapte respondenți care au încercat să intre în țară de mai multe ori, unul a raportat că a fost supus unor abuzuri fizice/ maltratări și confiscarea/distrugerea bunurilor proprii, în timp ce, din cei 105 respondenți care au raportat că au încercat să iasă din România, doi au raportat abuzuri fizice/ maltratări și abuzuri verbale. Detalii suplimentare se regăsesc în raportul Fluxuri de migrație mixte în Europa de Sud-Est: Provocările întâmpinate de-a lungul rutelor și factorii determinanți ai deplasărilor ulterioare (decembrie 2024), capitolul România.

În timp ce 33% dintre respondenți au declarat că au cunoștință de existența programelor de repatriere voluntară, 93% din totalul respondenților au declarat că nu ar fi interesați de această opțiune.

38% dintre respondenți au avut nevoie de îndrumare către diverse servicii specifice, în principal în ceea ce privește asistența juridică, asistența materială și educația.

Întregul raport poate fi consultat aici.