Raportul UNHCR arată că schimbările climatice sunt o amenințare tot mai mare pentru persoanele care fug deja de război, violență și persecuție

În apropiere de Bentiu, Sudanul de Sud, un drum protejat de diguri străbate apele care se întind până la orizont. © UNHCR/Andrew McConnell

Baku, 12 noiembrie 2024 – Persoanele forțate să fugă de război, violență și persecuție se regăsesc din ce în ce mai mult în prima linie a crizei climatice globale, avertizează un nou raport, expunându-le la o combinație letală de amenințări, dar fără finanțare și sprijin pentru a se adapta. 

Raportul, publicat astăzi de UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, în colaborare cu 13 organizații de de profil, instituții de cercetare și grupuri conduse de refugiați, utilizează cele mai recente date pentru a arăta cum șocurile climatice interacționează cu conflictele, împingându-i pe cei care sunt deja în pericol în situații și mai grave.    

Dintre cele peste 120 de milioane de persoane strămutate forțat din întreaga lume, trei sferturi trăiesc în țări puternic afectate de schimbările climatice. Jumătate se află în locuri afectate atât de conflicte, cât și de riscuri climatice grave, cum ar fi Etiopia, Haiti, Myanmar, Somalia, Sudan și Siria.   

Conform raportului – No Escape: On the Frontlines of Climate Change, Conflict and Forced Displacement (În prima linie a schimbărilor climatice, a conflictelor și a strămutărilor forțate), se preconizează că până în 2040, numărul țărilor care se confruntă cu pericole extreme legate de climă va crește de la 3 la 65, marea majoritate a acestora găzduind persoane strămutate. În mod similar, se preconizează că până în 2050, majoritatea așezărilor și taberelor de refugiați vor avea de două ori mai multe zile de caniculă periculoasă.     

„Pentru cei mai vulnerabili oameni din lume, schimbările climatice reprezintă o realitate dură care le afectează profund viața”, a declarat Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi. „Criza climatică determină strămutări în regiuni care găzduiesc deja un număr mare de persoane dezrădăcinate de conflicte și insecuritate, agravând situația lor dificilă și lăsându-le fără un loc sigur unde să meargă.” 

De exemplu, conflictul devastator din Sudan a forțat milioane de oameni să fugă, inclusiv 700 000 care au trecut în Ciad, care a găzduit refugiați timp de decenii și care este totuși una dintre țările cele mai expuse la schimbările climatice. În același timp, mulți dintre cei care au fugit de lupte, dar au rămas în Sudan, riscă să fie strămutați în continuare din cauza inundațiilor grave care au afectat țara. 

În mod similar, 72% dintre refugiații din Myanmar s-au refugiat în Bangladesh, unde pericolele naturale, cum ar fi cicloanele și inundațiile, sunt clasificate drept extreme. 

„În regiunea noastră, unde atât de mulți oameni au fost strămutați timp de atât de mulți ani, vedem efectele schimbărilor climatice chiar sub ochii noștri”, a declarat Grace Dorong, activist pentru climă și fost refugiat care trăiește în Sudanul de Sud. „Sper că vocile oamenilor din acest raport îi ajută pe factorii de decizie să înțeleagă că, dacă nu sunt abordate, strămutările forțate – și efectul multiplicator al schimbărilor climatice – se vor agrava. Dar dacă ne ascultă, putem fi și noi parte a soluției.”  

Raportul subliniază, de asemenea, faptul că finanțarea în domeniul climei nu ajunge la refugiați, comunitățile gazdă și alte persoane din țările fragile și devastate de război, astfel încât capacitatea acestora de a se adapta la efectele schimbărilor climatice se deteriorează rapid.   

În prezent, statele extrem de fragile primesc doar aproximativ 2 dolari americani pe persoană sub formă de finanțare anuală pentru adaptare, un deficit uluitor în comparație cu 161 de dolari pe persoană în statele nefragile. Atunci când investițiile ajung în statele fragile, mai mult de 90 % sunt direcționate către capitale, în timp ce alte locuri beneficiază rareori.   

Concluziile sunt publicate în timpul COP29 de la Baku, Azerbaidjan, unde UNHCR face apel la creșterea finanțării pentru climă, care să ajungă la cei mai nevoiași. De asemenea, agenția pentru refugiați îndeamnă statele să protejeze persoanele strămutate forțat, care se confruntă cu amenințarea suplimentară a dezastrelor climatice, și să le ofere acestora și comunităților care le găzduiesc o voce în deciziile financiare și politice. 

„Urgența climatică reprezintă o nedreptate profundă”, a declarat Grandi. „Oamenii forțați să fugă și comunitățile care îi găzduiesc sunt cei mai puțin responsabili pentru emisiile de carbon, însă plătesc cel mai mare preț. Miliardele de dolari din finanțarea combaterii schimbărilor climatice nu ajung niciodată la ei, iar asistența umanitară nu poate acoperi în mod adecvat deficitul tot mai mare. Soluțiile sunt la îndemână, însă avem nevoie de acțiuni urgente. Fără resurse și sprijin adecvate, cei afectați vor fi prinși în capcană.”

Notă pentru editori: 

Pentru mass-media: descărcați fotografii și b-roll aici. 

Raportul – No Escape: On the Frontlines of Climate, Conflict and Displacement – va fi lansat oficial în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice din 2024 (COP29) de la Baku, în cadrul unei conferințe de presă care va avea loc la 12 noiembrie 2024, la ora 14:30, în prezența Înaltului Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, și a lui Grace Dorong, un refugiat care militează pentru acțiuni climatice. 

Acesta este primul raport al UNHCR privind clima și explorează intersecția dintre climă și deplasare, lacunele în finanțarea actuală a climei, viitorul protecției juridice pentru cei afectați și nevoia de investiții în proiecte de reziliență în medii fragile și afectate de conflicte. Pentru a produce acest raport, ne-am unit forțele cu 13 organizații de experți, instituții de cercetare și organizații conduse de refugiați.   

UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, are o prezență la nivel înalt  la COP29 de la Baku pentru a se asigura că situația dificilă a persoanelor strămutate și nevoia lor urgentă de protecție, finanțare și sprijin sunt incluse în discuțiile și deciziile din cadrul summitului.   

 

Pentru mai multe informații pe această temă, vă rugăm să contactați: 

În Geneva, Olga Sarrado, [email protected], +41 79 740 2307 

În Baku, Joelle Eid, [email protected], +34 605 98 13 21