Sondajul realizat de UNHCR în parteneriat cu Ipsos indică un sprijin constant din partea publicului față de refugiați, dar și diferențe puternice de atitudine

Un important sondaj de opinie privind atitudinile oamenilor față de refugiați în nordul și sudul lumii arată că trei sferturi dintre adulți continuă să creadă că cei care fug de război sau de persecuții ar trebui să aibă dreptul de a căuta adăpost în alte țări.

Rezultatele sondajului realizat de Ipsos – una dintre cele mai importante companii de cercetare de piață din lume – împreună cu UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, au fost publicate chiar înainte de Ziua Mondială a Refugiatului, marcată pe 20 iunie. Acestea descriu o imagine complexă asupra percepțiilor privind refugiații, cu diferențe de opinie semnificative în funcție de întrebarea adresată și de locul în care se află persoanele intervievate.

În general, 73% dintre persoanele din cele 52 de țări participante la sondaj, au fost de acord că refugiații ar trebui să poată să caute un spațiu sigur în alte țări, inclusiv în țara lor. Cu toate acestea, sprijinul oferit de populație s-a diminuat semnificativ, față de nivelurile ridicate de suport arătate în 2022, ca urmare a invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Persoanele intervievate din țările cu o tradiție îndelungată în găzduirea refugiaților, cum ar fi Uganda și Kenya, au arătat, în general, un grad mai mare de optimism în ceea ce privește integrarea refugiaților și impactul pozitiv al acestora.

Deși atitudinile au fost variate, jumătate dintre cei intervievați cred că refugiații se pot integra și – de exemplu – că pot avea acces deplin la educație, în timp ce aproape la fel de mulți susțin accesul refugiaților la asistență medicală și locuri de muncă. Aproximativ trei sferturi dintre respondenți și-au exprimat sprijinul, într-o măsură mai mare sau mai mică, în favoarea politicilor care permit reunificarea familiilor de refugiați în țara de azil.

Cu toate acestea, unele dintre principalele țări gazdă și anumite țări occidentale au manifestat un sentiment mai puțin pozitiv, inclusiv îngrijorare cu privire la capacitatea refugiaților de a se integra în societate. În timp ce o treime dintre respondenți consideră că refugiații vor contribui în mod pozitiv la piața forței de muncă, la economia și la cultura țării lor, o altă treime are o părere contrară. Sondajul a arătat, de asemenea, existența unor preocupări cu privire la impactul refugiaților asupra securității naționale și a serviciilor publice, în special în țările cu o populație mare de refugiați.

„Este esențial să ascultăm și să înțelegem percepția publică asupra refugiaților – atât cea pozitivă, cât și cea negativă, generozitatea, dar și îngrijorările și temerile. Acesta este cel mai bun mod de a aborda aceste îngrijorări și de a ne asigura că cei care fug de cele mai grave tragedii din lume continuă să primească ajutorul și sprijinul pe care îl merită. O mai bună înțelegere trebuie să ducă la elaborarea de politici comune și o comunicare mai bună”, a declarat Didier Truchot, președinte și fondator al Ipsos. ”Acesta este, de asemenea, un apel la acțiune pentru noi toți, inclusiv pentru comunitatea de afaceri, care poate ajuta prin angajarea și formarea refugiaților pentru a sprijini integrarea acestora în țara gazdă.”

În ciuda îngrijorărilor și a scepticismului cu privire la impactul refugiaților asupra societăților gazdă, mulți oameni continuă să acționeze în sprijinul refugiaților. O treime dintre aceștia și-au manifestat susținerea față de refugiați, inclusiv prin donații sau prin intermediul rețelelor de socializare. În prezent, 75% dintre refugiați trăiesc în țări cu venituri mici și medii, iar 37% au declarat că sunt de părere că ajutorul internațional oferit țărilor care găzduiesc refugiați este insuficient.

„În ultima perioadă, auzim des vorbinduse despre cum să ținem refugiații la distanță – ei sunt învinuiți de populiști pentru relele societății. Dar acest sondaj ne reamintește că există un sprijin constant față de dreptul de a căuta siguranță. Acesta este un semn încurajator de speranță într-o lume uneori întunecată”, a declarat Dominique Hyde, directorul pentru relații externe al UNHCR. „Cu toate acestea, este nevoie să facem eforturi mult mai mari pentru a le explica scepticilor de ce refugiații ar trebui să fie acceptați, nu ostracizați. Erodarea încrederii publice și a empatiei este o barieră uriașă în calea creării unui mediu sigur și primitor pentru refugiați.”

Rezultatele sondajului, publicate cu ocazia Zilei Internaționale pentru combaterea discursului instigator la ură, în cadrul campaniei Hope Away from Home a UNHCR, au arătat că mass-media tradițională și social media rămân surse de încredere pentru obținerea de informații despre refugiați, ceea ce indică importanța unei informări responsabile în modelarea percepției publice. În ultimii ani, a existat o tendință din ce în ce mai accentuată de transforma refugiații în ținte pe rețelele de socializare, inclusiv prin intermediul campaniilor de dezinformare.

În general, există, de asemenea, diferențe de atitudine, în principal în funcție de vârstă, persoanele tinere având tendința de a avea o atitudine mai pozitivă față de refugiați decât persoanele în vârstă.

Peste 33.000 de adulți din 52 de țări au participat la sondajul online derulat în aprilie și mai, cel mai mare sondaj realizat de Ipsos pe tema refugiaților, care a avut ca scop îmbunătățirea înțelegerii problemelor privind refugiații și examinarea gradului de sprijin public față de refugiați. Peste 120 de milioane de persoane au fost strămutate forțat la nivel mondial până în mai 2024.

Despre sondajul de opinie

Ipsos a realizat un sondaj anual cu ocazia Zilei Mondiale a Refugiaților începând din 2017.

Acestea sunt rezultatele unui sondaj realizat de Ipsos în 52 de țări pe platforma sa online Global Advisor și, în India, pe platforma IndiaBus, între vineri, 19 aprilie și vineri, 10 mai 2024. Pentru acest sondaj, Ipsos a intervievat în total 33.197 de adulți.

Eșantionul este format din aproximativ 1.000 de persoane în fiecare din Australia, Brazilia, Canada, Franța, Germania, Marea Britanie, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Spania și SUA, și câte 500 de persoane în Argentina, Bangladesh, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Chile, Columbia, Danemarca, Ecuador, Etiopia, Finlanda, Ghana, Ungaria, Indonezia, Irlanda, Iordania, Kenya, Liban, Lituania, Malaezia, Mexic, Maroc, Nigeria, Olanda, Pakistan, Peru, Filipine, Polonia, România, Arabia Saudită, Singapore, Africa de Sud, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Elveția, Thailanda, Türkiye și Uganda. Eșantionul din India este format din aproximativ 2 200 de persoane, dintre care aproximativ 1 800 au fost intervievate față în față și 400 au fost intervievate online.

Eșantioanele din Argentina, Australia, Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Germania, Marea Britanie, Ungaria, Italia, Japonia, Olanda, Noua Zeelandă, Polonia, Coreea de Sud, Spania, Suedia, Elveția și SUA pot fi considerate reprezentative pentru populația generală de adulți cu vârsta sub 75 de ani. Eșantioanele din Bangladesh, Bosnia și Herțegovina, Brazilia, Bulgaria, Chile, Columbia, Ecuador, Egipt, Etiopia, Finlanda, Ghana, Grecia, Indonezia, Irlanda, Iordania, Kenya, Liban, Lituania, Malaezia, Mexic, Maroc, Nigeria, Pakistan, Peru, Filipine, România, Arabia Saudită, Singapore, Africa de Sud, Thailanda, Turcia și Uganda sunt mai urbane, mai educate și/sau mai bogate decât populația generală. Rezultatele sondajului pentru aceste țări ar trebui privite ca reflectând opiniile segmentului mai „conectat” al populației lor.

Share on Facebook Share on Twitter