Sărind peste garduri de sârmă ghimpată, călătorind pe mare în bărci sau ascunzându-se în containere fără aer, în fiecare an, mii de migranţi şi refugiaţi îşi riscă viaţa într-o încercare disperată de a găsi siguranţă sau o viaţă mai bună în Europa. Unii vin pe mare, din Africa de Vest în Insulele Canare spaniole, din Maroc până în sudul Spaniei, din Libia către Malta, Sicilia şi Lampedusa şi din Turcia în insulele Greciei. Alţii vin pe uscat, vrând să ajugă în UE prin Turcia şi Balcani sau prin Ucraina şi Belarus.
Multe dintre aceste mişcări migraţionale sunt ilegale: au loc fără documentaţia necesară, prin punctele de trecere a frontierei neautorizate sau implică traficanţi de fiinţe umane. Statele consideră de obicei, aceste mişcări, drept o ameninţare la adresa suveranităţii şi securităţii acestora.
Cu toate acestea, oamenii care intră ilegal fac acest lucru pentru o varietate de motive. În unele cazuri, aceştia sunt migranţi economici care încearcă să scape de sărăcie şi şomaj. În alte cazuri, aceştia fug de persecuţii, încălcări ale drepturilor omului sau de conflict armat. În multe cazuri, intrarea ilegală poate fi singura lor scăpare.
De multe ori, refugiaţii şi migranţii călătoresc alături, pe aceeaşi cale, şi cu acelaşi mod de transport. Cu toate acestea, ei au nevoi foarte diferite de protecţie: migranţii aleg sa se mute, în timp ce refugiaţii trebuie să se mute.
Chiar dacă UNHCR recunoaşte importanţa controalelor la frontieră ca fiind esenţiale în combaterea criminalităţii internaţionale, inclusiv contrabanda şi traficul, Agenţia ONU pentru Refugiaţi doreşte să se asigure că aceste măsuri nu conduc la returnarea forţată a refugiaţilor înapoi în ţări unde viaţa sau libertatea lor ar putea fi ameninţată. Prin urmare, UNHCR lucrează cu guvernele pentru a le ajuta să răspundă la provocările migraţiei mixte într-un mod coerent si practic.
În iunie 2006, UNHCR a lansat un plan de acţiune în 10 puncte privind protecţia refugiaţilor şi migraţia mixtă pentru ţările de-a lungul graniţelor de est şi sud-est ale Uniunii Europene. Planul de acţiune oferă un cadru pentru a asista statele în acţiunea de asigurare că persoanele aflate în nevoie de protecţie internaţională, care călătoresc în cadrul unor mişcări migratorii mixte de largă anvergură, să poată fi identificate şi să li se asigure un răspuns adecvat. Planul stabileşte domenii cheie în care intervenţiile de protecţie sunt necesare, cu o abordare regională care să cuprindă ţările de origine, de tranzit şi de destinaţie.
În plus, în mai 2011 UNHCR a lansat un Manual de instruire privind protecţia pentru oficialii ce activează în autorităţile europene de frontieră. Manualul este conceput pentru a facilita instruirea acestora cu privire la drepturile refugiaţilor şi solicitanţilor de azil în contextul mişcărilor mixte de migraţie. Manualul este menit a fi utilizat de către autorităţile de frontieră europene, de Frontex, precum şi personalul UNHCR şi partenerii naţionali, inclusiv organizaţiile non-guvernamentale.
Share on Facebook Share on Twitter