17-11-2010
Pe data de 15 şi 16 noiembrie, Reprezentanţa UNHCR în România şi ARCA – Forumul Român pentru Refugiaţi şi Migranţi, împreună cu Comisia pentru drepturile omului a Camerei Deputaţilor, au organizat prima conferinţă naţională pe tema apatridiei, finanţată de Ambasada Regatului Olandei în România.
Obiectivele conferinţei au fost posibilitatea ridicării rezervelor anterior formulate de către România la articolele 23, 27 şi 31 din Convenţia din 1954 privind statutul apatrizilor pentru România precum şi îndemnarea guvernului român de a pune bazele unei proceduri de determinare a statutului de apatrid.
Cu această ocazie, publicaţia comună a UNHCR şi Uniunii Inter-Parlamentare – „Cetăţenie şi apatridie: Un manual pentru parlamentari”, a fost oficial înmânată de Machiel Salomons, Reprezentant UNHCR în România, preşedintelui Comisiei pentru Drepturile Omului a Camerei Deputaţilor, care a primit-o în numele parlamentarilor români.
Conferinţa a beneficiat de prezenţa a trei secretari de stat, şi anume Ministerul Afacerilor Externe – Bogdan Aurescu, Ministerul Administraţiei şi Internelor – Marian Tutilescu, şi Ministerul Justiţiei – Alina Mihaela Bica, precum şi unor parlamentari români, experţi străini în dreptul internaţional, şeful biroului pentru apatridie al UNHCR şi Reprezentantul Regional UNHCR pentru Europa Centrală.
Bogdan Aurescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe a declarat că „autorităţile române au fost întotdeauna deschise la evaluarea posibilităţilor de îmbunătăţire a legislaţiei naţionale. În acest sens, ne vom angaja în aceste dezbateri cu o minte deschisă, având speranţa de ne hrăni propria analiză internă cu idei şi perspective inedite. O imagine actualizată a situaţiei de pe teren – axată pe implementarea Convenţiei din 1954 de către România – ar fi, de asemenea, probabil necesară”.
De asemenea, preşedintele Comisiei pentru Politică Externă a Senatului a declarat că „este necesară o dezbatere interinstituţională publică în România pe tema rezervelor formulate de România la Convenţia din 1954, cu luarea în considerare a practicii celorlalte state europene în materie. Această dezbatere poate conduce la decizia politică de retragere a cel puțin una sau două din rezervele formulate anterior de România la Convenția din 1954, posibil la art. 23 și art. 31”.
Ca urmare a conferinţei, o carte care va include toate declaraţiile făcute în timpul conferinţei, va fi publicată şi distribuită părţilor relevante, într-un efort de atinge obiectivele conferinţei.
de Claudia Liuţe
Share on Facebook Share on Twitter