03-03-2010
Timişoara, 10 martie – Oraşul Timişoara a fost gazda recentei întâlniri a Grupului inter-guvernamental de Lucru pe Relocare (GLR) care se convocă de regulă în Geneva. Datorită faptului că în Timişoara s-a infiintat primul Centru de Tranzit în Regim de Urgenţă din, preşedinţia suedeza a GLR a hotărât să organizeze prima întâlnire din 2010 în acest oraş. Tema întâlnirii, „creşterea implicării şi capacitatii de relocare”, a fost reiterată pe parcursul tuturor întâlnirilor adiacente GLR.
Conferinţa a fost deschisă de membrii unei delegaţii române la nivel înalt care i-a inclus pe Primul Ministru Emil Boc, Ministrul Administraţiei şi Internelor Vasile Blaga, Secretarul de Stat de la Ministerul de Externe, Bogdan Aurescu. Autorităţile române au subliniat faptul că România este hotărâtă sa adăpostească refugiaţi aflaţi în tranzit, dar şi să devină una dintre ţările de relocare. Această abordare proactivă vine la scurt timp de la alăturarea României grupului celor 12 state membre UE care au programe de relocare funcţionale.
România şi-a propus să relocheze 40 de refugiaţi pe an. Primul grup de refugiaţi myanmarezi este aşteptat să sosească la Centrul Regional pentru Proceduri de Azil din Galaţi până la sfârşitul lunii mai. În cadrul declaratiilor făcute cu ocazia începerii lucrărilor GLR, Vasile Blaga a anunţat că România va accepta şapte refugiati din Malta, în plus faţă de cota de relocare anuală.
În afară de primii paşi pe care îi face România în privinţa relocării, aceasta face şi demersuri în a încuraja şi alte state UE să ia aceleaşi măsuri. Secretarul de Stat din Ministerului de Externe, Bogdan Aurescu, a spus că „România va depune toate eforturile pentru a convinge şi alte state să ajute Înaltul Comisiariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi”. De asemenea, acesta a mai declarat şi că este o adevarata oportunitate pentru România să facă parte din GLR şi să ajute la micşorarea discrepanţei dintre numărul refugiaţilor identificaţi de către UNHCR pentru relocare şi numărul de locuri pe care la pun la dispoziţie statele de relocare.
In discursul său, Judith Kumin, Director UNHCR pentru Europa, le-a reamintit celor prezenţi despre rapiditatea cu care se schimbă istoria, mai ales în ultimele două decenii. Ca reprezentant UNHCR în Belgrad în 1989, anul căderii regimului comunist în România, Kumin lucra în cadrul „celui mai mare program de relocare al Înaltului Comisiariat”, iar cei mai mulţi dintre cei relocaţi erau români.
Atât Primul Ministru Boc, cât şi participantii la GLR au profitat de ocazie şi au vizitat şi Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţă de la Timisoara, unde au discutat cu refugiaţii evacuaţi care îşi aşteaptă relocarea finală în ţări terţe.
De la deschiderea sa, in noiembrie 2008, Centrul de la Timisoara a ajutat refugiaţii să-şi găsească liniştea în condiţii de siguranţă, departe de situaţiile periculoase care existau în ţările lor de azil. Centrul a adapostit în jur de 500 de refugiaţi până acum: sudanezi si palestinieni care au fugit din Irak după căderea regimului Saddam, refugiaţi etiopieni de origine Oromo, refugiaţi din Sri Lanka care fuseseră deţinuţi în Indonezia, şi, cel mai recent, refugiaţi irakieni din Mauritius.
Încet dar sigur, guvernul român a trecut de la autorizaţii ad-hoc pentru evacuări de urgenţă – 4500 de refugiaţi din fosta Yugoslavie şii 450 de uzbeci care fugeau de masacrul de la Andijan – la găzduirea primului Centru de Tranzit în Regim de Urgenţă din Europa la sfârşitul lui 2008. În acelasi an, a fost semnată o decizie guvernamentală pentru stabilirea unei cote de relocare la 40 de persoane anual.
GLR a fost creat de UNHCR pe la mijlocul anilor ‘90 pentru a întări eforturile comune de relocare prin parteneriate cu ţările de relocare, oraganizaţiile non-guvernamentale şi cu alţi actori. În prezent, 90% din refugiaţii relocaţi în fiecare an sunt luaţi de Statele Unite, Canada şi Australia. În comparaţie, toate ţările europene la un loc oferă cam 6% din oportunităţile de relocare la nivel mondial.
De Claudia Liuţe, UNHCR Bucureşti.
Share on Facebook Share on Twitter
