01-01-1970
GENEVA/NEW YORK, 23 august 2013 (UNHCR-UNICEF)– Războiul din Siria fiind deja intrat de o bună bucată de vreme în cel de-al treilea an, numărul copiilor sirieni forţaţi să îşi părăsească ţara devenind refugiaţi a ajuns la un milion.
„Un milion de copii refugiaţi – aceasta nu este doar o altă statistică”, spune Directorul Executiv al UNICEF, Anthony Lake. „În spatele acesteia sunt copii adevăraţi, dezrădăcinaţi, îndepărtaţi de casă şi probabil de familie, copii care se confruntă cu orori pe care doar acum începem să le înţelegem”.
„Povara acestei ruşini o purtăm cu toţii”, adaugă Lake, „pentru că deşi misiunea noastră este să alinăm suferinţa celor afectaţi de această criză, comunitatea globală a eşuat în a se achita de responsabilitatea pe care o are faţă de aceşti copii. Ar trebuie să ne oprim o clipă şi să ne întrebăm cum putem să continuăm conştienţi fiind că îi dezamăgim pe copiii din Siria.”
„Miza aici nu este nimic altceva decât supravieţuirea şi bunăstarea unei întregi generaţii de inocenţi”, spune Înaltul Comisar al UNHCR, António Guterres. „Tinerii din Siria îşi pierd casele, familiile şi viitorul. Chiar şi după ce trec graniţa către libertate, sunt în continuare traumatizaţi, deprimaţi şi au nevoie de un motiv să spere.”
Conform datelor celor două agenţii, copiii reprezintă jumătate din întreaga populaţie de refugiaţi generată de conflictul din Siria. Marea lor majoritate ajung în Liban, Iordania, Turcia, Irak şi Egipt. Din ce în ce mai mult, sirienii se refugiază şi către Africa de Nord şi Europa. Cele mai recente date statistice arată că peste 768.000 de copii sirieni refugiaţi au vârsta mai mică de 11 ani.
Un umăr tot mai mare de sirieni solicită azil în Europa Centrală, 1,821 cereri de azil fiind înregistrate în 2013 în Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. În timp ce aceasta cifră reprezintă o creştere de 8% a cererilor din regiune comparativ cu numărul cererilor din 2012, totuşi, ea reprezintă doar o mică parte (0,14%) din numărul total de cererilor de azil depuse de către sirieni la nivel global.
Cu un număr de 476 solicitări de azil depuse de sirieni în prima jumătate a anului 2013, România se află pe locul doi în Europa Centrală, dupa Bulgaria (cu 709 cereri) şi urmată de Ungaria (cu 400 cereri).
În perioada ianuarie-iunie 2013, România a înregistrat 711 cereri de azil, dintre care 476 din partea cetăţenilor sirieni, în timp ce un număr de 366 sirieni au primit o formă de protecţie.
Conform Biroului Înaltului Comisariat pentru Drepturile Omului, în interiorul Siriei, în timpul conflictului, au fost ucişi circa 7.000 de copii. UNHCR şi UNICEF estimează că mai bine de 2 milioane de copii au fost deplasaţi intern pe teritoriul Siriei.
Dezrădăcinarea, teama, stresul şi traumele trăite de un număr atât de mare de copii formează doar o parte a crizei umanitare. Ambele agenţii au semnalat şi alte pericole care ameninţă copiii refugiaţi, cum ar fi munca folosind copiii, căsătoriile precoce şi posibilitatea exploatării sexuale şi a traficului de persoane. Mai mult de 3.500 de copii aflaţi în Iordania, Liban şi Irak au trecut frontierele Siriei neînsoţiţi sau separaţi de familii.
Cea mai amplă operaţiune umanitară din istorie a implicat mobilizarea de către UNHCR şi UNICEF a sprijinului de care milioane de familii afectate şi de copii aveau nevoie.
De exemplu, mai mult de 1,3 milioane de copii din comunităţile de refugiaţi şi gazdă din ţările învecinate au fost vaccinaţi împotriva pojarului în decursul acestui an, cu sprijinul UNICEF şi al partenerilor acestei organizaţii. Aproape 167.000 de copii refugiaţi au beneficiat de asistenţă psihosocială, peste 118.000 de copii au putut să îşi continue studiile în şcoli tradiţionale sau în afara acestora, în timp ce unui număr de peste 222.000 de persoane le-au fost asigurate provizii de apă.
UNHCR i-a înregistrat pe toţi cei 1 milion de copii şi le-a oferit o identitate. Agenţia ajută copiii născuţi în exil să obţină certificate de naştere, prevenind astfel riscul de a ajunge apatrizi. În plus, UNHCR se asigură că familiile de refugiaţi şi copiii refugiaţi beneficiază de o anumită formă de adăpost sigur.
Dar cele două agenţii declară la unison că mai sunt în continuare foarte multe lucruri de făcut. În prezent, Planul de Reacţie Regional pentru Refugiaţii din Siria, care urmăreşte strângerea sumei de 3 miliarde de dolari americani necesară pentru satisfacerea nevoilor acute ale refugiaţilor până în luna decembrie a acestui an, este finanţat doar în proporţie de 38%.
În plus, alte 5 miliarde de dolari americani au fost estimate ca fiind necesare pentru soluţionarea problemelor create de criza din Siria, şi anume satisfacerea nevoilor urgente de educaţie, servicii medicale şi de altă natură pentru copii şi membrii minori ai comunităţilor gazdă. Se impune în continuare alocarea de resurse suplimentare pentru dezvoltarea unor reţele solide de identificare a copiilor refugiaţi supuşi riscului şi oferirea de asistenţă acestor copii şi comunităţilor care îi găzduiesc.
Dar fondurile suplimentare sunt doar o parte a reacţiei necesare pentru satisfacerea nevoilor copiilor.
Deşi se impune în continuare intensificarea eforturilor pentru găsirea unei soluţii politice pentru criza din Siria, părţile aflate în conflict trebuie să înceteze să mai vizeze civilii şi să renunţe la recrutarea copiilor. Copiii şi familiile lor trebuie să poată părăsi Siria în siguranţă, iar frontierele trebuie să rămână deschise pentru a trecerea către zone mai sigure.
Toţi cei care eşuează în îndeplinirea acestor obligaţii consfinţite de dreptul internaţional al drepturilor omului trebuie traşi la răspundere pentru acţiunile lor, consideră cele două agenţii.
Share on Facebook Share on Twitter
