Șeful ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, discută despre sistemul de azil al Ungariei cu oficialii maghiari la granița cu Serbia. © UNHCR / Kitty McKinsey
BUDAPESTA, Ungaria – Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, a solicitat marți Ungariei să îmbunătățească accesul persoanelor care solicită azil și să elimine așa-numitele „zone de tranzit” de frontieră, despre care afirmă că sunt, în realitate, centre de detenție.
El a făcut observațiile în cadrul unei conferințe de presă în capitala Ungariei după o vizită la una dintre cele două zone de tranzit din Ungaria, unde oficialii au explicat că aproximativ zece solicitanți de azil pe zi sunt admiși în țară.
,, Despre restricțiile privind accesul pe teritoriu – utilizarea detenției pentru solicitanții de azil și ratele scăzute de recunoaștere a acestui statut, împreună cu absența oricărei investiții pentru a încuraja integrarea persoanelor recunoscute ca refugiați – impresia mea fundamentală este că există un efort de limitare a numărului de persoane care pot veni în Ungaria în căutarea protecției „, a declarat el jurnaliștilor. El a spus că rândurile de sârmă ghimpată care acoperă gardurile de la Röszke reprezintă ,,un simbol al respingerii.”
Protecția refugiaților și securitatea țării nu sunt incompatibile.
În cadrul întâlnirilor de la Budapesta, cu Ministrul Afacerilor Externe, Péter Szijjártó și cu Ministrul Afacerilor Interne, Sándor Pintér, Grandi a subliniat că Agenția ONU pentru refugiați recunoaște dreptul fiecărei țări de a-și proteja granițele. El se află într-o vizită de două zile în țara din Europa Centrală.
Dar, a spus el, ,,protecția refugiaților și securitatea țării nu sunt incompatibile.” Grandi a subliniat, de asemenea, importanța solidarității europene și a tuturor statelor membre UE, inclusiv a Ungariei, care au participat la programul de relocare a solicitanților de azil din Grecia și Italia .
El și-a exprimat îngrijorarea față de copiii pe care îi întâlnise dimineața, care erau ținuți în ,,zonele de tranzit” în așteptarea unei decizii privind cererile de azil.
„Copiii, în special, nu ar trebui să fie ținuți în detenție”, a declarat Grandi marți după ce a vizitat zona de tranzit Röszke, la granița Ungariei cu Serbia în timpul unei vizite de două zile în Ungaria. El a menționat că copiii mai mici de 14 ani care au sosit în Ungaria neînsoțiți sunt transferați într-un centru deschis în care primesc îngrijire adecvată și a încurajat Ungaria să mențină o astfel de facilitate, extinzând-o pentru a-i găzdui si pe copiii mai mari neînsoțiți.
„Solicitarea azilului nu este o infracțiune,” a spus el. „Refugiații pe care i-am întâlnit sunt pur și simplu în căutarea siguranței în Europa,iar acum sunt extrem de îngrijorați în ceea ce privește viitorul lor.” El a făcut apel la guvernul ungar să ușureze constrângerile asupra sistemului de azil, astfel încât solicitanții de azil care intră în țară să nu se confrunte cu obstacole și să își poată pleda cazurile în conformitate cu angajamentele internaționale ale Ungariei.
În vizita de dimineață la Röszke, Grandi s-a întâlnit cu doi băieți în vârstă de 14 ani care au ajuns în Ungaria pe cont propriu. Ahmad, din Alep, Siria, a fugit din calea războiului din țara sa când avea doar 12 ani și a ajuns în Ungaria acum o lună după o călătorie groaznică.
El i-a spus lui Grandi că speră să primească azil aici pentru că familia lui este în pericol. Dacă primește statutul de refugiat, el speră să-i salveze solicitând reîntregirea familiei.
Grandi a văzut cum refugiații trăiesc în containere situate în zone mici și închise.
Suleyman, din Kabul, arată o cicatrice mare pe braț – rezultatul, a spus el, unui atac taliban de acasă. El a spus că se teme să nu fie obligat să se întoarcă și ar dori să rămână în Ungaria.
Grandi a văzut cum refugiații din Röszke trăiesc în containere situate în zone mici și delimitate, și a auzit că sunt furnizate îngrijiri medicale și alte servicii. El a participat la o clasă informală de maghiară pentru copii, care abia începuse câteva zile mai devreme.
Solicitanții de azil se plâng, în cea mai mare parte, de lipsa de informații cu privire la procedura de azil și de faptul că sunt închiși în spatele rândurilor de garduri din sârmă ghimpată.
În ultimii ani, Ungaria și-a restrâns sistematic sistemul de azil prin măsuri legale restrictive și a eliminat efectiv sprijinul statului pentru cei cu statut de refugiat de a trăi și a se integra. Ungaria a stabilit, de asemenea, bariere fizice, inclusiv garduri din sârmă de ghimpată, de-a lungul frontierelor sale, și limitează accesul la azil, permițând accesul a doar zece solicitanți de azil per zi lucrătoare în țară. ,,Când am stat astăzi la gardul de frontieră, am simțit că întregul sistem este destinat să țină persoanele care au nevoie de protecție internațională afară din țară, împiedicându-i pe mulți să facă o cerere legitimă de azil,” a spus Grandi.
Odată ce solicitanții de azil ajung într-una dintre cele două zone de tranzit din Ungaria, ratele de recunoaștere a refugiaților sunt scăzute, chiar și pentru persoanele care fug de țări aflate în conflict, cum ar fi Irak și Afganistan. Oficialii maghiari au spus Înaltului Comisar că lucrează la îmbunătățirea procedurilor.
În timpul vizitei sale, Grandi a vizitat, de asemenea, Centrul Global al Serviciului UNHCR, unde lucrează aproximativ 500 de angajați, printre aceștia inclusiv circa 300 de cetățeni maghiari care oferă un sprijin esențial personalului UNHCR care protejează refugiații din întreaga lume. El și-a exprimat recunoștința față de guvernul ungar pentru sprijinul acordat Centrului și personalului care își dedică abilitățile profesionale pentru a servi refugiaților.
Share on Facebook Share on Twitter
