08-07-2014
AMAN, Iordania, 8 iulie (UNHCR) – Peste 145.000 de familii siriene refugiate din Egipt, Liban, Irak şi Iordania – sau una din patru gospodării – sunt conduse de femei care se confruntă singure cu lupta pentru supravieţuire, anunţă astăzi un nou raport al UNHCR.
Raportul scoate la lumină lupta de zi cu zi pentru a duce un trai decent, deoarece femeile luptă pentru a-şi menţine demnitatea şi au grijă de familiile lor în case dărăpănate şi supraaglomerate, în adăposturi şi corturi improvizate şi fără niciun fel de siguranţă. Multe dintre ele trăiesc sub ameninţarea cu violenţa sau exploatarea, iar copiii lor se confruntă cu traume şi suferinţe foarte mari.
« Femeia de una singură – lupta pentru supravieţuire a femeilor siriene refugiate » se bazează pe mărturiile a 135 dintre aceste femei, adunate în decursul a mai mult de trei luni de interviuri la începutul anului 2014. Forţate să îşi asume responsabilitatea exclusivă pentru familiile lor după ce soţii lor au fost ucişi, capturaţi sau de care au fost despărţite în alt mod, ele sunt prinse în vârtejul greutăţilor, izolării şi anxietăţii.
Dificultatea numărul unu menţionată de către femei este lipsa resurselor. Cele mai multe dintre femei se zbat pentru a plăti chiria, a pune mâncare pe masă şi a cumpăra obiecte de uz casnic de bază. Multe au ajuns să-şi cheltuiască toate economiile – chiar şi-au vândut verighetele. Doar o cincime dintre ele fac o muncă plătită; multora le este greu să obţină un loc de muncă sau au prea multe de făcut. Doar o cincime se bucură de sprijinul altor rude adulte. Unele beneficiază de generozitatea locală – cum ar fi proprietarii care le lasă să locuiască fără să plătească chiria sau în moschei. Unele îşi trimit copiii la muncă. Un sfert primesc ajutor în bani din partea UNHCR şi alte agenţii umanitare; două treimi dintre cele care au primit asistenţă sunt dependente de ea în întregime. O treime dintre femei spun că nu au hrană suficientă.
UNHCR a solicitat noi măsuri urgente de la donatori, guverne din ţări gazdă şi agenţii umanitare. « Pentru sute de mii de femei, a scăpa din patria lor ruinată a fost doar primul pas într-o călătorie plină de greutăţi», a declarat António Guterres, Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi. « Ele au rămas fără bani, se confruntă zi de zi cu ameninţări la siguranţa lor şi sunt tratate ca nişte proscrise pentru singura vină de a-şi fi pierdut bărbaţii într-un război vicios. E ruşinos. Sunt umilite pentru că au pierdut totul. »
«Femeile siriene refugiate sunt liantul care ţine la un loc o societate distrusă. Puterea lor este extraordinară, dar sunt singure în această luptă. Vocile lor sunt un strigăt de ajutor şi protecţie care nu poate fi ignorat », a declarat Angelina Jolie, trimisul special al UNHCR.
Pentru aceste femei, viaţa în exil a însemnat să devină principalul susţinător şi îngrijitor al familiei, trăind de pe azi pe mâine împreună cu familiile lor, departe de comunităţile şi sursele tradiţionale de sprijin. Pentru cele mai multe dintre ele, această povară este copleşitoare şi multe sunt în întregime dependente de ajutorul din afară.
60% dintre femeile intervievate şi-au exprimat sentimentele de nesiguranţă, iar una din trei era prea speriată sau copleşită chiar să îşi părăsească locuinţa. Nuha a venit în Cairo împreună cu soţul ei, dar acesta a fost împuşcat şi ucis în timp ce se afla la locul de muncă. «Nu vreau să plec din casă din cauza tristeţii din inima mea», a spus ea. «Am fugit de moarte în Siria, ca să o găsim apoi aşteptându-ne aici, în Egipt.»
Multe femei s-au plâns de hărţuirea verbală frecventă – din partea şoferilor de taxi, şoferilor de autobuz, proprietarilor şi furnizorilor de servicii, dar şi din partea bărbaţilor din magazine, la piaţă, în mijloacele de transport în comun şi chiar în locurile de distribuire a ajutoarelor.
«O femeie singură în Egipt este o pradă pentru toţi bărbaţii», a spus Diala, care locuieşte în Alexandria. Zahwa din Iordania spune chiar că a fost hărţuită de refugiaţi, atunci când aduna cupoane de alimente. «Am trăit cu demnitate, dar acum nimeni nu mă mai respectă, pentru că eu nu am un bărbat lângă mine», a spus ea.
O femeie a mărturisit că a fost violată, dar mulţi nu erau pregătiţi pentru a discuta despre violenţă sexuală şi bazată pe discriminări. «Nu m-aş adresa niciodată unei organizaţii pentru ajutor», a declarat Noor din Liban. «Mi-aş pune sare pe rană şi aş tăcea, dar nu aş spune niciodată nimic, nimănui.»
Cele mai multe dintre femei erau îngrijorate despre impactul asupra copiilor lor. «Eu trebuie să-mi fac griji cu privire la bani şi şcoală. Trebuie să îmi protejez copiii, să le asigur traiul şi să le ofer dragostea unei mame, toate în acelaşi timp. Mă simt copleșită», a spus Dina din Egipt.
Peste 150 de organizaţii asigură servicii sau sprijin pentru femeile refugiate siriene şi familiile lor. Prin acest studiu s-au găsit multe exemple de femei refugiate care iau iniţiativa, se sprijină reciproc şi muncesc să găsească soluţii pentru lupta lor de zi cu zi. Acesta a scos la lumină, de asemenea, mai multe acte de bunătate şi generozitate din partea ţărilor şi comunităţilor gazdă.
Dar a descoperit faptul că această asistenţă nu cuprindea ceea ce era necesar şi a solicitat donatorilor să facă mai mult pentru a ajuta femeile refugiate din Siria să fie din nou pe picioarele lor şi să câştige destui bani pentru a trăi. O femeie din cinci este separată de soț sau familie datorită absenței unei vize sau datorită altor restricţiiș din acest motiv, raportul cere guvernelor gazdă să găsească soluţii pentru a le reuni cu familiile lor. Comunităţile gazdă au nevoie şi ele de multă susţinere. Multe dintre greutăţile – şi tensiunile crescânde – ale acestor femei – reflectă preocupări generale ale comunităţilor în care trăiesc.
Înregistrând 2,8 milioane de refugiaţi şi alte milioane de persoane strămutate în interiorul ţării, Siria are cea mai mare criză de relocare din lume. De la începutul anului 2014, peste 100.000 de refugiaţi sirieni s-au înregistrat în ţările vecine în fiecare lună. Se aşteaptă ca numărul total al refugiaţilor să ajungă la 3,6 milioane până la sfârşitul anului.
SFÂRŞIT
Raportul complet şi pagina de mass-media, inclusiv fotografii şi înregistrări video cu femeile intervievate în acest raport, pot fi găsite aici: http://unhcr.org/womanalonemedia/
Persoane de contact:
UNHCR Geneva
Melissa Fleming, telefon mobil +41 79 557 9122
Adrian Edwards, telefon mobil +41 79 557 9120
Ariane Rummery, telefon mobil +41 79 200 7617
Sybella Wilkes, telefon mobil +41 79 557 9138
Mohammed Abu Asaker, telefon mobil + 971 50 621 3552
Bathoul Ahmed, telefon mobil +41 79 255 8346
Share on Facebook Share on Twitter
