16-02-2016
GENEVA, 12 feb. (UNHCR) – În ciuda mării agitate și a vremii aspre de iarnă, peste 80.000 de refugiați și migranți au sosit în Europa cu vaporul în primele șase săptămâni din 2016, mai mulți decât în primele patru luni ale anului 2015, a anunțat astăzi Agenția ONU pentru refugiați, UNHCR ( Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați).
În plus, aceasta a declarat că 400 de persoane și-au pierdut viața încercând să traverseze Marea Mediterană. Totuși, în ciuda pericolelor, peste 2.000 de oameni pe zi continuă să-și riște viața și viața copiilor lor încercând să ajungă în Europa.
Cifrele comparabile pentru anul 2015 arată că o creștere a numărului de persoane a început să apară abia în luna iulie.
”Majoritatea celor care au sosit în ianuarie 2016, aproape 58 la sută, au fost femei și copii; una din trei persoane care au ajuns în Grecia au fost copii în comparație cu numai 1 din 10 în septembrie 2015,” a declarat purtătoarea de cuvânt a UNHCR Melissa Fleming la o conferință de presă de la Geneva.
Fleming a adăugat că peste 91 la sută din cei sosiți în Grecia vin din primele zece țări ale lunii generatoare de refugiați, inclusiv Siria, Afghanistan și Irak.
„Vremea de iarnă și marea agitată nu i-au descurajat pe cei suficient de disperați să facă această călătorie, soldată cu naufragii aproape zilnic,” a adăugat ea.
Când sunt chestionați după sosire, majoritatea menționează că au fost nevoiți să-și părăsească țara natală din cauza conflictului. Peste 56 la sută din persoanele sosite în luna ianuarie în Grecia proveneau din Siria.
Totuși, UNHCR a subliniat că soluțiile pentru situația Europei nu numai că au fost eminamente posibile, dar fuseseră deja agreate de State, iar acum trebuie implementate urgent. Stabilizarea este esențială și este o chestiune deja cerută cu putere de public.
„În contextul reducerii necesare a sosirilor periculoase pe mare, accesul la azil în condiții de siguranță- inclusiv prin relocare și admisie umanitară- este un drept fundamental care trebuie protejat și respectat,” a adăugat Fleming.
Ea a declarat că este important să existe modalități normale de a călători spre Europa și alte destinații care să le permită refugiaților să ajungă în siguranță fără să-și pună viața în mâinile traficanților și să facă traversări periculoase pe mare.
„Alte modalități precum relocarea și admisia umanitară sporită, reunificarea familiei, sponsorizarea privată, și vizele umanitare și de studenți refugiați/de muncă, trebuie instituite pentru a asigura faptul că deplasările sunt gestionabile, controlate și coordonate pentru țările care primesc acești refugiați,” a adăugat Fleming.
Vincent Cochetel, Directorul Biroului UNHCR pentru Europa, a adăugat că fiind confruntată cu această situație, Agenția ONU pentru Refugiați speră că Statele Membre UE vor implementa într-un ritm mai rapid măsurile convenite în 2015, inclusiv implementarea de hotspot-uri și procesul de relocare pentru 160.000 de persoane care se află deja în Grecia și Italia și Planul de Acțiune comun al UE și Turciei.
„Dacă Europa dorește să evite dezordinea din 2015, trebuie să ia măsuri. Nu există nici un plan B,” a mai declarat el la conferința de presă.
UNHCR a făcut, de asemenea, apel să se facă mai mult pentru sporirea capacităților de primire la punctele de intrare în Europa, astfel încât să permită cazare în condiții umane și eficiente, asistență, înregistrarea și screening din punct de vedere al siguranței, a persoanelor care sosesc în fiecare zi.
Acest lucru este necesar pentru identificarea persoanelor care solicită protecție, a celor care ar trebui relocate în alte țări din UE și a celor care nu se califică pentru protecția refugiaților și pentru care trebuie aplicate mecanisme eficace și demne de repatriere.
Din păcate, în primele șase săptămâni din 2016 au existat, de asemenea, multe evenimente în Europa care sugerează că anumite țări prioritizează menținerea refugiaților și migranților în afara granițelor lor în loc să găsească soluții realiste. De la începutul anului 2016 măsurile de control la graniță au fost înăsprite în multe state europene. În ciuda apelurilor repetate lansate de UNHCR pentru extinderea căilor legale de a permite refugiaților și solicitanților de azil accesul la azil, multe state membre ale UE reduc de fapt căile legale disponibile.
Pe frontul juridic, măsuri restrictive privind reunificarea familiei au fost impuse în luna ianuarie în Danemarca, refugiații putând acum să solicite ca familiile lor să li se alăture numai după trei ani, în loc de unul.
„Alte țări prevăd adoptarea unei legislații similare sau chiar mai restrictive într-un moment în care țările europene trebuie să-și îmbunătățească și să-și securizeze căile de acces spre reunirea familiei și să combată astfel traficul ilegal,” a adăugat Fleming.
Anunțurile succesive recente privind măsuri naționale menite să încerce să pară mai neatractive decât țările învecinate nu fac altceva decât să evidențieze nevoia stringentă a unei reacții europene cuprinzătoare, problemele nu pot fi pasate pur și simplu de la o țară la alta. Excesul nu face bine nimănui.
UNHCR recunoaște provocările cu care se confruntă anumite țări europene din cauza sosirilor semnificative de solicitanți de azil, refugiați și migranți. În mod clar statele au un drept suveran de a-și gestiona granițele; totuși, acest lucru trebuie să se facă conform legislației naționale, a Uniunii Europene și internaționale. Posibilul impact nociv al măsurilor și practicilor individuale asupra drepturilor și vieții refugiaților trebuie luat în considerare.
Numărul crescând al actelor de violență și prejudecățile au periclitat siguranța și bunăstarea refugiaților și solicitanților de azi în toată Europa. Din cauza xenofobiei și a campaniilor de propagandă bazate pe frică, familiile, locuințele și lăcașele de cult ale refugiaților sunt ținte ale infracțiunilor motivate de ură care variază de la atacurile fizice, vandalism, incendiere la incidente mult mai sinistre cum ar fi unul în care s-a aruncat cu sânge pe peretele unei moschei și un cap de porc a fost lăsat la ușa acesteia.
Unele țări ar putea institui politici de confiscare a banilor și bunurilor de valoare de la solicitanții de azil în scopul de a reduce costurile asistenței sociale. Asemenea măsuri sunt ele însele extrem de costisitoare și au efectul de a favoriza frica și discriminarea.
Mecanismele de sprijin rapide și detaliate vor fi cruciale pentru integrarea oamenilor în țările care primesc cel mai mare număr de refugiați, inclusiv Germania și Suedia, pentru a contribui la eliminarea fricii și xenofobiei și pentru reinstaurarea principiilor europene comune ale demnității, solidarității și drepturilor omului pe care a fost întemeiată Uniunea Europeană.
Jonathan Clayton, Geneva
Share on Facebook Share on Twitter
