București, 14 noiembrie
În perioada premergătoare desfășurării Forumului Global al Refugiaților din luna decembrie anul acesta și în penultimul an al campaniei #IBelong pentru eradicarea apatridiei, desfășurată pe parcursul a zece ani, oficiali guvernamentali din cadrul Ministerelor Afacerilor Interne, Justiției și Afacerilor Externe, dar și reprezentanți ai altor instituții guvernamentale relevante, societatea civilă, agențiile ONU, experți în apatridie și asociațiile de magistrați și avocați din țară, s-au reunit la București pentru a discuta despre pașii care trebuie urmați pentru a înregistra progrese în procesul de finalizare al cadrului legal privind apatridia în România.
Masa rotundă pe tema apatridiei din data 14 noiembrie, organizată în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne, UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați în România și Serviciul Iezuiților pentru Refugiați (JRS) România, a fost deschisă de către doamna senator Anca Dragu, președintele Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, domnul Bogdan Despescu, secretar de stat – Ministerul Afacerilor Interne, domnul Mihai Pașca, secretar de stat – Ministerul Justiției și reprezentantul UNHCR Pablo Zapata. Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, doamna secretar de stat Gabriela Lenghel, a prezentat cadrul normativ existent în această materie. Masa rotundă a reunit aproximativ 40 de participanți, cu scopul de a aborda provocările comune și de a căuta modalități de completare a cadrului existent, asigurând o mai bună protecție a apatrizilor și dreptul fiecăruia la o cetățenie.
„Apatrizii din lume se numără printre cele mai defavorizate și marginalizate persoane din societățile lor, neavând acces la drepturi și servicii de bază, cum ar fi educație, asistență medicală, servicii sociale sau un loc de muncă legal”, a declarat Pablo Zapata, reprezentantul UNHCR. „Ei nu aleg să devină apatrizi, ci ajung în această situație din cauza unor legi și proceduri administrative defectuoase care le afectează profund viața.”
Pentru a aborda această situație, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a adoptat Convenția din 1954 privind statutul apatrizilor și Convenția din 1961 privind reducerea cazurilor de apatridie. România a aderat la aceste două convenții în 2006, demonstrând angajamentul său de a se alătura eforturilor globale de prevenire și reducere a apatridiei și de protecție a apatrizilor.
„Capacitatea dovedită a României de a proteja și de a aborda situații complexe, ar trebui să fie în beneficiul apatrizilor, pe măsură ce provocările rămase sunt și ele abordate.”, a adăugat dl Zapata.
Această masă rotundă a facilitat dialogul între diferiți actori pentru a dezbate practicile actuale legate de naționalitate și apatridie în România, cele mai bune practici în procedurile de determinare a apatridiei din alte țări, precum și practicile legate de ridicarea rezervelor sau cele pe care România le menține în prezent la Convenția din 1954.
La nivel global, un raport publicat de UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, pentru a marca cea de-a 9-a aniversare a campaniei #IBelong, care durează de un deceniu, arată că în acest an s-au obținut rezultate importante la nivel mondial pentru a contribui la rezolvarea impactului devastator al apatridiei. O colecție de bune practici privind identificarea și protecția apatrizilor poate fi găsită aici: Raportul rezumativ al consultărilor privind identificarea și protejarea persoanelor apatride din Europa
În total, 97 de țări sunt în prezent parte la Convenția din 1954 privind statutul apatrizilor și 79 la Convenția din 1961 privind reducerea cazurilor de apatridie. De asemenea, zeci de țări au introdus în legislația lor garanții pentru a preveni apatridia sau au stabilit proceduri de protecție a apatrizilor.
„Progresele înregistrate în combaterea apatridiei sunt pozitive și felicităm statele pentru că au luat măsuri. Însă nu este suficient. Odată cu creșterea numărului de deplasări forțate la nivel mondial, milioane de persoane sunt lăsate în urmă, private de drepturile lor fundamentale, inclusiv de participarea și contribuția la societate. Această excludere este nedreaptă și trebuie abordată”, a declarat Înaltul Comisar al ONU pentru refugiați, Filippo Grandi.
Cel puțin 4,4 milioane de persoane din 95 de țări sunt considerate apatride sau de naționalitate nedeterminată. Este cunoscut faptul că cifra globală este semnificativ mai mare, având în vedere caracterul relativ invizibil al apatrizilor în statisticele naționale.
Nefiind recunoscuți ca cetățeni ai niciunei țări, apatrizii sunt adesea privați de drepturile omului și de accesul la serviciile de bază, ceea ce îi lasă adesea marginalizați din punct de vedere politic și economic și vulnerabili la discriminare, exploatare și abuz. La nivel mondial, un număr disproporționat de apatrizi din lume sunt membri ai unor grupuri minoritare, pentru care apatridia tinde să perpetueze și să agraveze discriminarea și marginalizarea cu care se confruntă deja.
Share on Facebook Share on Twitter
