În pofida unor semne de progres, viteza și amploarea strămutărilor forțate depășesc soluțiile pentru refugiați.
Mariam (34 de ani) și Muhammad (37 de ani), cu cei trei copii ai lor, Karim (7 ani), Feruz (5 ani) și Ferdoz (3 ani). Familia a venit din Eritreea. În prezent, ei locuiesc în Centrul de tranzit de urgență din Timișoara, România, în timp ce așteaptă să fie relocați în Olanda. Februarie 2021 ©UNHCR/Stefan Lorint
Numărul persoanelor forțate să își părăsească locuințele a crescut în fiecare an pe parcursul ultimului deceniu și se situează la cel mai înalt nivel de la începutul înregistrărilor statistice, o tendință poate fi inversată doar printr-un nou impuls concertat în direcția instaurării păcii, a declarat astăzi UNHCR, Agenția ONU pentru refugiați.
Până la sfârșitul anului 2021, numărul persoanele strămutate din cauza războiului, a violenței, a persecuțiilor și a abuzurilor privind drepturie omului a ajuns la 89,3 milioane, cu 8% mai mult decât în anul precedent și cu mult peste dublul cifrei de acum 10 ani, potrivit Raportului Anual al UNHCR privind Tendințele Globale.
De atunci, invazia rusă din Ucraina – care a provocat cea mai rapidă și una dintre cele mai mari crize de strămutare forțată de la cel de-al Doilea Război Mondial și până în prezent – și alte situații de urgență, din Africa până în Afganistan și nu numai, au împins cifra peste pragul dramatic de 100 de milioane.
„În fiecare an al ultimului deceniu, cifrele au crescut”, a declarat Înaltul Reprezentant al Națiunilor Unite pentru refugiați, Filippo Grandi. „Fie comunitatea internațională acționează împreună pentru a lua măsuri de abordare a acestei tragedii umană, pentru a rezolva conflictele și pentru a găsi soluții durabile, fie această tendință teribilă va continua.”
Anul trecut s-a remarcat prin numărul de conflicte care au escaladat și de conflicte noi care au izbucnit; 23 de țări, cu o populație totală de 850 de milioane de locuitori, s-au confruntat cu conflicte de intensitate medie sau ridicată, potrivit Băncii Mondiale.
Între timp, penuria de alimente, inflația și criza climatică se adaugă la greutățile oamenilor, punând presiune pe răspunsul umanitar exact în timp ce perspectivele de finanțare în multe situații par sumbre.
Numărul de refugiați a crescut în 2021 la 27,1 milioane. Sosirile au urcat în Uganda, Ciad și Sudan, printre altele. Cei mai mulți refugiați au fost, din nou, găzduiți de țările vecine, cu resurse puține. Numărul solicitanților de azil a ajuns la 4,6 milioane, în creștere cu 11 procente.
Anul trecut s-a înregistrat, de asemenea, a 15-a creștere anuală consecutivă a numărului de persoane strămutate în interiorul țării lor aflate în conflict, ajungând la 53,2 milioane de persoane. Această creștere a fost determinată de creșterea violenței sau a conflictului în unele locuri, de exemplu Myanmar. Conflictul din Tigray, în Etiopia, și din alte regiuni a determinat milioane de persoane să se refugieze în interiorul țării. Insurgențele din Sahel au determinat noi strămutări interne, în special în Burkina Faso și Ciad.
În România, numărul solicitanților de azil a atins un nou record, între 1 ianuarie și 31 decembrie 2021 fiind înregistrate 9.813 noi cereri, reprezentând o creștere de 17% comparativ cu numărul cererilor în 2020 (6.158). Peste două treimi din solicitanții de azil sosiți în 2021 provin din Afganistan (55%) și Siria (16%), conform statisticilor provenite de la Inspectoratul General pentru Imigrări. Pe parcursul anului trecut, 1.186 persoane au primit protecție internațională în țara noastră. La finele anului 2021, România găzduia 4.203 refugiați în timp ce numărul total al refugiaților care au primit protecție în România între 1991 și 2021 a ajuns la 11.100. Din 2010 și pînă în prezent, România- în calitate de relocare-, a primit peste 300 refugiați care au început o nouă viața aici.
Viteza și volumul de strămutări continuă să depășească disponibilitatea soluțiilor pentru cei strămutați – cum ar fi repatrierea, reinstalarea(relocarea) sau integrarea locală. Cu toate acestea, Raportul Tendințe Globale conține, de asemenea, licăriri de speranță. Numărul de reveniri ale refugiaților și ale persoanelor strămutate intern a crescut în 2021, ajungând la nivelurile de dinainte de COVID-19, iar repatrierile voluntare au crescut cu 71 la sută la sută, deși cifrele au rămas modeste.
„În timp ce suntem martorii unor noi și cumplite situații de urgența privind refugiați, în timp ce situațiile existente se reaprind sau au rămase nerezolvate, există și exemple de țări și comunități care lucrează împreună, căutând soluții pentru persoanele strămutate”, a adăugat Grandi. „Acest lucru se întâmplă în anumite locuri -de exemplu, cooperarea regională pentru repatrierea ivorienilor – dar aceste decizii importante trebuie să fie reproduse sau extinse și în alte părți.”
Și, deși numărul estimat al apatrizilor a crescut ușor în 2021, aproximativ 81.200 de persoane au dobândit cetățenia sau au primit confirmarea acesteia- reprezentând cea mai mare reducere a numărului de apatrizi de la începutul campaniei IBelong a UNHCR în 2014.
Raportul UNHCR 2021 privind tendințele globale – date cheie:
Informații suplimentare / materiale multimedia:
Raportul UNHCR privind tendințele globale și un pachet multimedia sunt disponibile pe pagina media dedicată raportului. Raportul face obiectul unui embargo la nivel mondial, putțn fi utilizat după ora 0001 GMT la 16 iunie 2022.
Notă:
Raportul UNHCR privind tendințele globale este publicat în paralel cu Raportul Global Anual al UNHCR, care prezintă programele și activitățile UNHCR pentru a răspunde nevoilor tuturor celor care sunt forțați să fugă, precum și ale populațiilor apatride cunoscute din lume.
Pentru mai multe informații pe această temă, vă rugăm să contactați:
La Geneva:
La New York:
Contacte media – în întreaga lume
Pentru a găsi alți purtători de cuvânt care nu sunt enumerați aici, vizitați centrul media.
Share on Facebook Share on Twitter
