O familie de foști apatrizi arată documentele de identitate nou obținute în casa lor din Dushanbe, Tadjikistan. © UNHCR/Didor Saidulloyev
Este nevoie de mai multe acțiuni pentru a rezolva situația dificilă a milioane de persoane din întreaga lume care nu au încă cetățenie, a declarat astăzi UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, care marchează șapte ani de la lansarea Campaniei #IBelong de eradicare a apatridiei.
„S-au înregistrat progrese semnificative în ultimii ani, dar guvernele trebuie să facă mai mult pentru a elimina lacunele juridice și politice care transformă milioane de oameni în apatrizi sau permit copiilor să se nască apatrizi”, a declarat Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi.
Apatridia, sau situația de a nu fi recunoscut ca cetățean de către nicio țară, afectează milioane de oameni din întreaga lume. Adesea, apatrizii nu pot avea acces la cele mai elementare drepturi, inclusiv posibilitatea de a merge la școală, de a munci legal, de a avea acces la servicii de sănătate, de a se căsători sau de a înregistra nașterea unui copil.
De când UNHCR a lansat campania #IBelong în 2014 cu scopul de a atrage atenția și a milita pentru eradicarea apatridiei la nivel mondial, peste 400.000 de apatrizi din 27 de țări au dobândit cetățenia, în timp ce zeci de mii de persoane din Asia, Europa, Africa și America au acum o cale de acces la cetățenie ca urmare a unor modificări legislative adoptate recent.
În ultimii șapte ani, 29 de state au aderat la Convențiile privind apatridia, semnalând o voință politică consolidată de a pune capăt apatridiei.
„Suntem încurajați de acest impuls global pentru a aborda apatridia, pe care, cu eforturi concertate ale statelor, o putem eradica. Însă, dacă nu se accelerează progresele, milioanele de persoane care rămân lipsite de cetățenie vor rămâne blocate într-un limbo al drepturilor omului, neavând acces la cele mai elementare drepturi”, a declarat Grandi.
Apatridia are numeroase cauze, care sunt, de obicei, rezultatul unor lacune sau defecte în legile privind cetățenia și în modul în care acestea sunt puse în aplicare. Discriminarea – inclusiv pe bază de etnie, religie și sex – este un factor major al apatridiei.
Deoarece nu sunt recunoscuți ca cetățeni, apatrizii sunt adesea privați de drepturi legale sau de servicii de bază. Prin urmare, devin marginalizați din punct de vedere politic și economic și vulnerabili la discriminare, exploatare și abuz. De asemenea, este posibil ca aceștia să nu poată avea acces la testele COVID-19, la tratament sau la vaccinare și să aibă un acces redus la sprijin sau protecție în fața riscurilor climatice.
Guvernele dețin puterea de a promulga reforme juridice și politice care pot ajuta apatrizii de pe teritoriul lor să dobândească cetățenia sau să prevină apatridia, uneori printr-o simplă semnătură sau printr-o schimbare juridică relativ simplă. Apatridia rămâne o problemă care poate fi evitată și rezolvată cu ușurință.
Campania #IBelong a UNHCR, cu o durată de zece ani, solicită statelor să pună capăt apatridiei până în 2024.
Note pentru editori:
La nivel mondial, raportarea statistică a UNHCR numără 4,2 milioane de apatrizi în aproximativ 94 de țări. Având în vedere că majoritatea țărilor nu colectează date privind apatridia, se crede că cifra reală este mult mai mare.
Până în prezent, 96 de state sunt părți la Convenția ONU din 1954 privind statutul apatrizilor, iar 77 sunt părți la Convenția ONU din 1961 privind reducerea apatridiei.
De la începutul campaniei #IBelong:
Pentru mai multe informații pe această temă, vă rugăm să contactați:
Share on Facebook Share on Twitter
