© UNHCR
Pe fondul considerațiilor unor guverne de a trimite solicitanții de azil în străinătate pentru procesarea cererilor de azil, UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, îndeamnă statele să nu-și externalizeze obligațiile de azil și protecție. UNHCR avertizează că astfel de practici pun în pericol siguranța celor care au nevoie de protecție internațională.
„UNHCR se opune cu fermitate inițiativelor de externalizare care transferă forțat solicitanții de azil în alte țări. Externalizarea transferă pur și simplu responsabilitățile privind azilul în altă parte și duce la sustragerea de la obligațiilor internaționale. Astfel de practici subminează drepturile celor care caută siguranță și protecție, îi demonizează, îi pedepsesc pe aceștia și le pot pune viața în pericol ”, a declarat Gillian Triggs, Înaltul Comisar Adjunct pentru Protecție al UNHCR.
„Este ironic faptul că, în timp ce sărbătorim cea de-a 70-a aniversare a Convenției privind refugiații, există încercări ce duc la slăbirea principiilor și a spiritul acesteia. În schimb, prioritatea trebuie să fie găsirea unor modalități mai eficiente de a garanta dreptul universal de a solicita azil și alte drepturi prevăzute de dreptul internațional al refugiaților. ”
Încercările de externalizare implică de obicei transferurile forțate ale solicitanților de azil către țări terțe, adesea în curs de dezvoltare, în care garanțiile și resursele drepturilor omului ar putea să nu fie adecvate. Acest lucru poate duce la „depozitarea” solicitanților de azil pe perioade nedeterminate în locuri izolate sau în condiții punitive, cu un mare prejudiciu pentru sănătatea fizică și mentală a acestora.
„Sunt consternată de argumentul potrivit căruia este mai rentabilă trimiterea și găzduirea solicitanților de azil în țările din sudul global. Acest lucru mi se pare reprobabil din punct de vedere moral – nu trebuie să punem etichete de preț pe viețile oamenilor. Refugiații nu sunt mărfuri care pot fi comercializate de națiunile mai bogate. A face acest lucru este dezumanizant, exploatant și periculos ”, a avertizat Triggs.
„Externalizarea exploatează atât vulnerabilitățile națiunilor în curs de dezvoltare, deja suprasolicitate, cât pe și cele ale refugiaților”.
În timp ce țările pot conveni să transfere între ele responsabilitățile de prelucrare și protecție a azilului, UNHCR observă că astfel de aranjamente de externalizare sunt adesea mult inferioare obligațiilor internaționale în practică.
Conform dreptului internațional, statul care face transferul este responsabil pentru a se asigura că obligațiile de a proteja solicitanții de azil transferați sunt îndeplinite pe deplin de către statul de reședință. Unele dintre aceste garanții includ protecția împotriva returnării forțate, accesul la proceduri echitabile și eficiente de azil, la servicii de sănătate, locuri de muncă, educație și securitate socială precum și dreptul la libera circulație.
Dacă aceste drepturi nu pot fi garantate, țara care face transferul va încălca dreptul internațional.
UNHCR consideră că aranjamentele de externalizare sunt contrare spiritului Pactului Global privind Refugiații în temeiul căruia 181 de țări au convenit să împartă în mod echitabil responsabilitatea pentru protecția refugiaților.
„Măsurile unilaterale naționale care, de fapt, refuză accesul pe teritoriu pentru a solicita azil la frontieră și transferă responsabilitatea către alții, amenință regimul de protecție a refugiaților mult respectat”, a spus Triggs.
Majoritatea covârșitoare a celor 26 de milioane de refugiați ai lumii, 85%, sunt găzduiți cu generozitate în regiunile învecinate și în curs de dezvoltare, adesea timp de mulți ani când conflictele prelungite împiedică întoarcerea acasă. UNHCR solicită sprijinirea țărilor gazdă deja suprasolicitate și nu încărcarea acestora cu responsabilități și mai mari privind refugiații.
„Dovezile arată că aranjamentele de externalizare nu descurajează refugiații disperați să facă călătorii periculoase pentru a căuta siguranță. Mai degrabă, ele vor mări riscurile, vor împinge refugiații spre a folosi rute alternative și vor exacerba presiunile asupra statelor de din prima linie ”, a avertizat Triggs.
UNHCR recunoaște provocările provocate de strămutarea forțată. Dar țările dezvoltate găzduiesc doar 15% din refugiații lumii și au resurse suficiente pentru a gestiona cererile de azil într-un mod uman. Acțiunea internațională concertată și solidaritatea globală sunt, de asemenea, cruciale pentru rezolvarea violenței și a crizelor care îi obligă pe oameni să fugă. Răspunsurile unilaterale sunt inutile și ineficiente.
UNHCR este gata să asiste statele în îndeplinirea obligațiilor lor de azil pentru a asigura procese de azil corecte și rapide.
Note pentru editori:
Nereturnarea este un principiu internațional care împiedică statele să expulzeze sau să întoarcă oamenii pe un teritoriu în care viața sau libertatea lor ar fi amenințate.
Share on Facebook Share on Twitter
