Pantofi, o minge și o pălărie prinși pe un gard din sârmă ghimpată cu trei straturi la centrul de recepție și identificare Fylakio de lângă granița greco-turcă. ; În timp ce majoritatea solicitanților de azil și migranților care ajung în Grecia vin pe mare către insulele din Marea Egee, unii intră în țară traversând granița râului Evros între Grecia și Turcia. Trecerea râului este o sarcină periculoasă, în special în lunile de iarnă, când temperaturile scăzute, apele care curg rapid și lipsa de cunoaștere a zonei au pierdut multe vieți. Peste 35 de decese au fost înregistrate în 2019, inclusiv șase persoane care au înghețat până când au încercat să traverseze Grecia.
Alarmată de frecvența tot mai mare a expulzărilor și respingerii (pushback) refugiaților la frontierele terestre și maritime ale statelor europene, UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, solicită statelor să investigheze și să oprească astfel de practici.
„UNHCR a primit un val continuu de rapoarte privind state europene care restricționează accesul la azil, returnând persoane chiar și după ce au ajuns pe teritoriu sau în apele teritoriale, și care folosesc violență împotriva acestora la frontiere”, a declarat Înaltul Comisar Adjunct al UNHCR pentru Protecție, Gillian Triggs.
„Respingerile sunt realizate într-o manieră violentă și aparent sistematică. Bărcile care transportă refugiați sunt întoarse din drum. Oamenii sunt reținuți și adunați imediat după ce debarcă, pentru a fi apoi reîntorși pe mare. Mai multe persoane au raportat că se confruntă cu violențe și abuzuri din partea forțelor statelor”.
Convenția privind refugiații din 1951, Convenția europeană a drepturilor omului și legislația UE impun statelor să protejeze dreptul oamenilor de a solicita azil și de a nu fi returnați, chiar dacă intră neregulamentar. Autoritățile nu pot refuza automat intrarea și nici nu pot returna persoanele fără efectuarea unei evaluări individuale a celor care au nevoie de protecție.
„Respectarea vieții umane și a drepturilor refugiaților nu este o alegere, este o obligație legală și morală. Deși țările au dreptul legitim de a-și gestiona frontierele în conformitate cu dreptul internațional, ele trebuie să respecte și drepturile omului. Pushback-urile sunt pur și simplu ilegale ”. spuse Triggs.
„Dreptul de a solicita azil este un drept fundamental al omului. Pandemia COVID-19 nu oferă nicio excepție; este posibilă asigurarea protecției împotriva pandemiei și asigurarea accesului la procese de azil echitabile și rapide. ”
UNHCR a comunicat statelor europene preocupările sale, in mod clar. Agenția pentru refugiați solicită anchete urgente cu privire la presupuse încălcări și maltratări bazate pe mărturii credibile coroborate de organizațiile neguvernamentale, mass-media și rapoarte din surse publice.
„Pledăm pentru crearea unor mecanisme naționale independente de monitorizare pentru a asigura accesul la azil, pentru a preveni încălcarea drepturilor la frontiere și pentru a asigura răspunderea. Monitorizarea independentă este, de asemenea, propusă de Pactul UE și îndemnăm statele membre ale UE să sprijine acest lucru ”, a spus Triggs.
Numărul sosirilor în UE continuă să scadă în fiecare an. Numărul celor care au sosit pe mare și pe uscat în 2020 (95.000) a scăzut cu 23% comparativ cu 2019 (123.700 persoane) și cu 33% comparativ cu 2018 (141.500).
„Cu atât de puțini sosiri în Europa, aceasta ar trebui să fie o situație gestionabilă. Este regretabil faptul că problema azilului rămâne politizată și generatoare de disensiuni, în ciuda unui număr atât de scăzut. ”
UNHCR recunoaște că unele state poartă o responsabilitate disproporționată în găzduirea noilor sosiți. UNHCR solicită altor state europene și UE să demonstreze solidaritatea prin oferirea de sprijin.
UNHCR solicită, de asemenea, țărilor europene să își respecte angajamentele existente în materie de protecție a refugiaților prin admiterea solicitanților de azil la frontierele lor, salvarea lor pe mare și permiterea debarcării, înregistrarea și sprijinirea noilor solicitanți de azil.
UNHCR este pregătit să asiste statele în îndeplinirea obligațiilor lor internaționale cu privire la azil.
Statistici România*
In 2020, autoritățile române au înregistrat un număr total de 6,156 cereri de azil, cel mai mare număr din 1991 și până în prezent, depășind vârful atins în 2017 când au fost depuse 4,820 cereri. In 2019 au fost înregistrate 2,586 cereri iar în 2018, 2,128.
Majoritatea solicitanților de azil care au ajuns în România în 2020 sunt din Afghanistan, Siria și Turcia.
*Conform statisticilor primite de la Inspectoratul General pentru Imigrări.
Share on Facebook Share on Twitter
