Într-un raport publicat astăzi, intitulat „Împreună, pentru educația refugiaților” – Coming Together for Refugee Education, UNHCR, Agenția ONU pentru refugiați estimează că, dacă nu se iau măsuri imediate și ferme de către comunitatea internațională pentru a combate efectele catastrofale ale COVID-19 asupra educației refugiaților, potențialul a milioane de tineri refugiați […]
© UNHCR/Mohammad Hossein Dehghanian
Într-un raport publicat astăzi, intitulat „Împreună, pentru educația refugiaților” – Coming Together for Refugee Education, UNHCR, Agenția ONU pentru refugiați estimează că, dacă nu se iau măsuri imediate și ferme de către comunitatea internațională pentru a combate efectele catastrofale ale COVID-19 asupra educației refugiaților, potențialul a milioane de tineri refugiați care trăiesc în unele dintre cele mai vulnerabile comunități din lume va continua să fie amenințat. Datele din raport se bazează pe cifrele brute de înscriere din ciclul școlar din 2019.
În timp ce copiii din fiecare țară au resimțit impactul COVID-19 asupra educației lor, raportul constată că refugiații copii au fost în mod deosebit dezavantajați. Înainte de pandemie, un copil refugiat avea de două ori mai multe șanse de a întrerupe școala decât un copil non-refugiat. Acest lucru se va agrava – mulți s-ar putea să nu aibă oportunități de a-și relua studiile din cauza închiderii școlilor, dificultăți în acordarea de taxe, uniforme sau cărți, lipsa accesului la tehnologii sau pentru că li se cere să lucreze pentru a-și întreține familiile.
„Jumătate din copiii refugiați ai lumii erau deja în afara școlii”, a declarat Filippo Grandi, Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați. „După tot ce au îndurat, nu le putem răpi viitorul refuzându-le astăzi educația. În ciuda provocărilor enorme ridicate de pandemie, cu un sprijin internațional mai mare pentru refugiați și comunitățile lor gazdă, putem extinde căile inovatoare de a proteja progresele esențiale realizate în educația refugiaților în ultimii ani. ”
Fără un sprijin mai mare, creșterile constante, dobândite cu greu, ale înscrierii în școală, universitate și învățământ tehnic și profesional ar putea fi inversate – în unele cazuri permanent – periclitând eforturile de realizare a Obiectivului 4 de Dezvoltare Durabilă, de asigurare a unei educații de calitate, incluzive și echitabile pentru toți.
În Cuvântul final din raport, Fundația Vodafone și ambasadorul UNHCR pentru Programul Instant Network Schools, Mohamed Salah, au declarat: „Asigurarea unei educații de calitate astăzi înseamnă mai puțină sărăcie și suferință mâine. Cu excepția cazului în care toată lumea își îndeplinește rolul, generații de copii – milioane dintre ei în unele dintre cele mai sărace regiuni ale lumii – se vor confrunta cu un viitor sumbru. Dar dacă lucrăm în echipă, le putem oferi șansa pe care o merită să aibă un viitor demn. Să nu pierdem această ocazie.”
Cifrele din raport reflect situația din 2019 și se bazează pe datele din douăsprezece țări care găzduiesc mai mult de jumătate din copiii refugiați din lume. În timp ce rata brută de înscriere este de 77% pentru învățământul primar, doar 31% dintre tineri sunt înscriși în învățământul secundar. Doar 3% dintre tinerii refugiați sunt înscriși în învățământului superior.
Cu mult în urma mediilor globale, aceste statistici reprezintă totuși un progres. Înscrierea în învățământul secundar a crescut cu zeci de mii de copii refugiați care au frecventat recent școala; o creștere de 2% numai în 2019. Cu toate acestea, pandemia COVID-19 amenință acum să anuleze această creștere precum și alte progrese cruciale. Împactul va fi cu mult mai grav în cazul fetelelor refugiate.
Fetele refugiate au deja un acces mai redus la educație decât băieții, cu șanse înjumătățite de a rămâne în școală până la nivelul secundar. Pe baza datelor UNHCR, Fondul Malala a estimat că, în urma COVID-19, jumătate din toate fetele refugiate din învățământul secundar nu se vor întoarce atunci când sălile de clasă se redeschid în această lună. Pentru țările în care înscrierea în învățămâtul secundar a fetelor refugiate a fost deja sub 10%, acestea riscă să renunțe definitiv, o previziune descurajantă al cărei impact va fi resimțit de generațiile viitoare.
„Sunt preocupat în special de impactul asupra fetelor refugiate. Educația nu numai că este un drept al omului, dar protecția și beneficiile economice pentru fetele refugiate, familiile lor și comunitățile lor educaționale sunt clare. Comunitatea internațională pur și simplu nu își poate permite să nu le asigure oportunitățile oferite de educație”, a spus Grandi.
Adaptarea la limitările impuse de COVID-19 a fost deosebit de dură pentru 85% dintre refugiații lumii care trăiesc în țările în curs de dezvoltare sau în țările slab dezvoltate. Telefoanele mobile, tabletele, laptopurile, conectivitatea, chiar și aparatele radio nu sunt adesea disponibile pentru comunitățile strămutate.
UNHCR, guvernele și partenerii lucrează neobosit pentru a acoperi lipsurile critice și pentru a asigura continuitatea educației refugiaților în timpul pandemiei, prin învățare conectată (online), televiziune și radio și sprijinind profesorii și educatorii să interacționeze cu elevii, respectând în același timp recomandările privind sănătatea.
Raportul arată cum familiile, comunitățile și guvernele lucrează pentru a oferi educație copiilor refugiați. Acesta arată exemple pozitive oferite de guverne care au inclus în legislație dreptul copiilor refugiați de a frecventa școli de stat, cu povești din Ecuador și Iran. Exemple de inovație digitală sunt evidențiate de ministrul educației din Egipt și de o familie din Iordania care beneficiază de tranziția către învățarea online. Cu peste jumătate din refugiații lumii trăind în medii urbane, este subliniată importanța orașelor primitoare față de refugiați, primarul din Coventry, Marea Britanie, împărtășind modul în care autoritățile au ales să sprijine refugiații și de ce abordarea aleasă are sens.
Raportul solicită guvernelor, sectorului privat, societății civile și altor actori cheie interesați să își unească forțele pentru a găsi soluții care să consolideze sistemele naționale de educație și care conduc la modalitățile de educație certificate, să asigure și să protejeze finanțarea educației. Fără o astfel de intervenție, avertizează raportul, riscăm o generație pierdută, de copii refugiați lipsiți de educație.
Riscurile la care este supusă educația refugiaților nu se limitează la COVID-19. Atacurile asupra școlilor sunt o realitate sumbră și în creștere. Raportul se concentrează pe regiunea Sahel din Africa, unde violența a forțat închiderea a peste 2.500 de școli, afectând educația a 350.000 de elevi.
Share on Facebook Share on Twitter
