Reprezentantul Regional UNHCR pentru Europa Centrală salută progresul Moldovei în ajutorarea refugiaților
Reprezentantul Regional UNHCR pentru Europa Centrală a salutat realizările țării privind constituirea sistemului național de azil. Legea privind azilul a fost elaborateă cu participarea UNHCR și a societății civile și a intrat în vigoare în martie 2009.
“UNHCR apreciază realizările Republicii Moldova în domeniul legislației naționale privind azilul și apatridia, care sînt pe deplin în conformitate cu standardele internaționale,” a spus Montserrat Feixas Vihé, Șeful Reprezentanței Regionale pentru Europa Centrală cu sediul în Budapesta, Ungaria. Biroul supraveghează nouă operațiuni ale UNHCR în nouă țări, inclusiv Moldova. Ea a vizitat Republica Moldova în perioada 18-20 iulie 2017.
Aceste comentarii au fost făcute în urma întrevederii cu Daniela Morari, viceministrul Afacerior Externe și Integrării Europene, la care au discutat privind căile de îmbunătățire în continuare a sistemului de azil în Moldova și situația refugiaților și solicitanților de azil. Ea a fost însoțită de Traian Țurcanu, Șeful Biroului Național UNHCR în Republica Moldova.
“UNHCR dorește să lucreze în continuare în strînsă colaborare cu guvernul Moldovei și cu societatea civilă în Moldova, iar anul acesta este marcată aniversarea a 15-a de la aderarea la Convenția din 1951 privind statutul refugiaților,” a menționat dna Feixas Vihé.
La 30 iunie 2017, în Moldova erau 408 refugiați și 70 silicitanți de azil, mulți din aceștea fiind copii. Ei au fugit în urma conflictelor și persecuției din Siria, Iraq, și Afganistan. Mulți di ei au studii superioare și pot aduce o contribuție enormă societății și economiei locale.
“Refugiații în Moldova dispun de un mare potential pentru integrare, deoarece majoritatea vorbesc limba română or rusă și au familii mixte cu cetățeni ai Moldovei,” a spus Montserrat Feixas Vihé.
Montserrat Feixas Vihé a spus că UNHCR va continua să lucreze cu guvernul și cu societatea civilă pentru a ajuta refugiații și solicitanții de azil în Moldova.
Cum își petrec vacanța copiii refugiaților din R. Moldova?
La Complexul Etno-Cultural ”Vatra” a fost o adevărată sărbătoare la iarbă verde. Tineri, copii, părinți sau bunici refugiați și solicitanți de azil din R.Moldova au venit să marcheze, într-un fel, Ziua Mondială a Refugiatului.
Și dacă tot suntem în vacanță, am încercat să aflu cum se odihnesc adolescenții, dar și cei mai mici. Mumtaz Sultan are 15 ani, a venit din Siria. Face voluntariat și pare încântat.”Voluntariatul ocupă un loc important în viața mea. Există mai multe ONG-uri care adună voluntari și împreună mergem la case de copii, spitale și oferim cadouri. Un alt exemplu – Centrul American de Resurse desfășoară diverse cluburi și fiind voluntar, pot modera aceste cluburi de conversație, de dezbateri, de fotografie”, povestește tânărul.
În curând, adolescentul care a terminat clasa a IX-a la Liceul Teoretic ”Iulia Hașdeu” va merge, pentru al treilea an, la tabăra ”Izvoarele toleranței”. ”Îmi place mult această tabără. Scopul este să promovăm toleranța și diversitatea. În fiecare zi, tineri de diferite etnii și religii prezintă un anumit program. Este interesant”, continuă Sultan.
În R.Moldova are mulți prieteni și colegi buni de liceu. Întrebat dacă totuși îi lipsește ceva în țara noastră, Mumtaz Sultan ne-a mărturisit.”Probabil aș vrea să am alături mai mulți membri ai familiei, bunicii. Totuși, aș reveni în Siria doar în vizită. Aici îmi sunt prietenii, mama. Aici îmi fac studiile. Vreau să fac R.Moldova să fie o țară mai bună”, continuă Mumtaz.
Din Siria a ajuns în Moldova și Alla. Adolescenta are 14 ani și deși se află în vacanță, este tot cu gândul ore și la profesori. Totuși, așteaptă să ajungă la școala de vară, împreună cu două surori mai mici.”În această vară avem activități, mergem la școala de vară, facem sport, mergem la piscină. R.Moldova este minunată, este țara noastră natală”.
Directorul executiv al Asociației Abilitarea Copilului și Familiei „Ave-Copiii”, Mariana Ianachevici ne vorbește despre un Centru de zi unde copii pot să-și petreacă timpul liber. Aici ajung și câțiva pici ai refugiaților.”Dacă vrem cu adevărat să trăim în diversitate și dacă vrem cu adevărat să fim incluzivi, și spre exemplu când organizăm programe de odihnă, lucrurile ar trebui să se întâmple în egală măsură pentru toți copiii. Acum avem în jur de 10 copii din familii care beneficiază de protecție internațională. Nu prea vin copii ai refugiaților. Trebuie să pornim de la realitățile din care au venit aceste familii”, este de părere Mariana Ianachevici.
Trebuie spus că, ajunși în Moldova, copiii refugiaților, nu foarte mulți însă, continuă să meargă la grădiniță, unde învață limba română. Micuța Șam are 5 ani, iar la vederea microfonului a și început să ne cânte, firește, în română.
Directorul Biroului Național al Agenției ONU pentru Refugiați, Traian Țurcanu a ținut să precizeze că cei care se bucură de protecție umanitară beneficiază de aceleași drepturi și obligații ca și cetățenii moldoveni. Și dacă e vorba de studii – pot merge la școlile și grădinițele ce activează în R.Moldova.”Pentru noi este important să le arătăm că R.Moldova le poate oferi o grădiniță, o școală. Trebuie totuși să subliniez că, în general, trei sferturi din copiii refugiați nu au acces la studii, trăiesc în condiții în care sunt lipsiți de posibilitatea de a se alfabetiza, de a înțelege contextul în care trăiesc”.
Deși unii copii solicitanți de azil și refugiați au rezultate bune la școală, sunt și premiați, alții întâmpină dificultăți, continuă Traian Țurcanu.”Nu există metodologii foarte clare, nu există manuale care să le ofere tot spectrul de posibilități ca ei să se integreze cât se poate de repede. Trebuie să mai spunem că unii copii din școlile moldovenești nu sunt foarte obișnuiți cu colegi care provin din alte țări, care au un background cultural religios diferit. Uneori sunt și de altă culoare. Eu cred că acest lucru va veni doar să îmbogățească nivelul lor de înțelegere a diversității”, conchide șeful UNHCR Moldova.
Recent, Biroul Migrație și Azil a lansat un apel către societate ”de a fi mai aproape faţă de cei care au fost nevoiți să-şi părăsească ţările de origine în urma unor conflicte armate, violenţe, persecuţii”. Amintim că, Republica Moldova a aderat la Convenţia privind statutul refugiaţilor şi la Protocolul său adiţional în anul 2000, asumându-și obligaţia de-a asigura protecţie persoanelor care au decis să se refugieze în ţara noastră.
Până în prezent peste 1600 de persoane au solicitat azil în Republica Moldova, fiind originare din circa 35 de state ale lumii, cei mai mulți au ajuns din Siria, Ucraina, Afganistan, Irak, Armenia, Sudan.
De Ziua Refugiaților, să aducem un omagiu acelora care au demonstrat curaj și putere
Pe 20 iunie, cînd este marcată Ziua Mondială a Refugiatului, onorăm rezistența și curajul a mai mult de 65 de milioane de persoane, care au fost nevoite să fugă de război, persecuție și violență. Aceasta zi este și un prilejde a exprima recunoștință comunităților și persoanelor în toată lumea, care primesc refugiați și persoane intern strămutate, oferindu-le protecție, acceptîndu–i în școli, la locurile de muncă și în societate.
Trăim într-o lume în care abundă incertitudinea; instabilitatea economică, transormările politice și violența de lîngă noi, ne pot face să vrem să ne închidem ochii și ușile. Însă frica și excluderea nu ne vor aduce într-un loc mai bun, acestea conduc doar spre bariere, înstrăinare și disperare.
Este timpul să schimbăm această traiectorie. S-o schimbăm spre bine.
În nenumăratele comunități din toată lumea, inclusiv în țările cele mai sărace, care găzduiesc marea majoritate a refugiaților din lume, oamenii de afaceri, comunitățile religioase, profesorii, jurnaliștii și alte persoane se asociazăpentru a oferi refugiu persoanelor strămutate și încurajează includerea acestora în societățile lor.
UNHCR, prin activitatea sa, aflîndu-se adesea pe prima linie a conflictelor, este martor al curajului, tenacității și măreției de care dau dovadă refugiații în fiecare zi.
După ce și-au pierdut casele, locul de muncă, și uneori și familiile, ei nu renunță, ei găsesc energia pentru a începe de la capăt. Depunînd efort ca să se integreze și să contribuie, ei își fac vecini noi, interacționează și crează noi oportunități., Experiența o demonstrează că refugiații, în mediul potrivit, aduc cu ei soluții, nu probleme.
Incluziunea solicită deschidere față de refugiați în minți, inimi și comunități. Ea solicităabordare din partea întregii societăți, inclusiv cea a studenților, liderilor în afaceri, atleților, activiștilor, liderilor comunităților religioase, politicienilor și artiștilor- cea de a împărți responsabilitatea. Acceptînd refugiați nu renunțăm sa-i ajutăm pe alții ci extindem susținerea către toți cei nevoiași.
Există exemple remarcabile în sate, orașe și țări pe fiecare continent. În măsură mai mare or mai mica, comunitățile din toată lumea sunt #AlăturideRefugiați și recunosc că, atunci cînd oamenii lucrează împreună, fiecare are de cîștigat.
De Ziua Mondială a Refugiatului, atunci cînd ne oprim șă contemplăm soarta a milioane de persoane care nu se pot întoarce la casele lor din cauza războiului ori a persecuției, este momentul potrivit să ne întrebăm cum am putea depăși indiferența și frica și îmbrățișa incluziunea, cum putem accepta refugiații în comunitățile noastre și contracara discursul care marginalizează sau exclud refugiații și persoanele strămutate.
Suntem #AlăturideRefugiați, alături pentru diversitate și respect pentru toți.
Noul cabinet ginecologic pentru femeile refugiate din R. Moldova este binevenit și necesar
”Avem nevoie de un asemenea cabinet. Este frumos și curat. Este binevenit și necesar”, ne spune Dima, o femeie în vârstă de 41 de ani, ajunsă în R.Moldova, după ce a fugit din calea războiului sirian. Pe Dima am întâlnit-o la festivitatea de deschidere. ”Sunt femei însărcinate sau care își doresc copii și cu siguranță vor ajunge aici. În fiecare sector al capitalei sunt medici de familie, dar când vine vorba de vizitele la medicii ginecologi, suntem trimise la clinicile din oraș. Aici e mult mai bine, avem medicul nostru. Am prieteni sirieni care își doresc să conceapă copii și se confruntă cu unele probleme. Acum, le va fi mai simplu”, spune refugiata Dima. Profitând de prezența medicilor, dar și a celor care au făcut posibilă deschiderea cabinetului, refugiata a venit cu mai multe întrebări mai exact cum va funcționa cabinetul, dacă va exista o programare prealabilă la doctor, cum pot ajunge femeile cu copii la clinică, ținând cont că se află pe teritoriul Departamentului Poliției de Frontieră și accesul nu este permis fiecărui cetățean. Cei de la Poliția de Frontieră au avut grijă să-i dea răspuns refugiatei la orice întrebare. Dima vrea să știe mai multe detalii despre cum va activa pe viitor noul cabinet, pentru a le va transmite și celorlalte femei refugiate, aflate la Chișinău. Șeful Biroului Național al Agenției ONU pentru Refugiați, Traian Țurcanu a ținut să precizeze că instituția pe care o conduce este dispusă să ofere mai mult pentru rezultate mai bune, ceea ce și se întâmplă.”Ne bucurăm că în instituția de frontieră am găsit un partener de încredere, cu care să mergem înainte și să dam o mână de ajutor tuturor persoanelor care au nevoie de astfel de servicii”. ”În Republica Moldova sunt în jur de 170 de femei refugiate, ceea ce constituie în jur de 35 la sută din numărul total al refugiaților. Cu siguranță, acestea au nevoie de asistență medicală specializată. Să dăm o mână de ajutor domnișoarelor, doamnelor, mamelor, pentru ca să fie sănătoase, să poată să dea naștere unor copii sănătoși, să poată să trăiască în aceleași condiții ca și cetățenii R.Moldova”, a afirmat Țurcanu. La ceremonia de deschidere a fost prezent și șeful Poliției de Frontieră, Fredolin Lecari. ”Ne dorim să consolidăm capacitățile polițiștilor de frontieră, prin îmbunătățirea calităţii asistenței medicale oferite și modernizarea echipamentelor medicale din dotare. Apreciez suportul substanțial adus Departamentului de către UNHCR pe diferite dimensiuni de activitate comună și sper la o conlucrare frumoasă în continuare”, a subliniat Lecari.
În cabinetul ginecologic se vor realiza consultații medicale de specialitate pentru depistarea și diagnosticarea precoce a cancerului mamar și de col uterin (stadiu incipient), diagnosticarea bolilor cu transmitere sexuală, prevenirea și identificarea sterilității feminine, supravegherea evoluției sarcinii și prevenirea complicațiilor ei, precum și examenul medical profilactic anual. Consultațiile oferite vor fi gratuite.