UNHCR, PAM și Guvernul Republicii Moldova anunță asistență financiară pentru refugiații din Ucraina și familiile gazdă din Republica Moldova
Chișinău, Republica Moldova: – 25 martie 2022 – UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, Programul Alimentar Mondial (PAM) al ONU și Guvernul Republicii Moldova au anunțat astăzi că în curând vor fi furnizate mijloace bănești atât refugiaților din Ucraina, cât și familiilor care îi găzduiesc în Republica Moldova. Această acțiune urmează după o distribuție inițială de fonduri la scară mică din partea ICNUR, care a avut loc în luna februarie recent.
Fondurile vor fi distribuite electronic, folosind o schemă de carduri bancare preplătite, creată în colaborare cu maib, cea mai mare bancă din Republica Moldova. Partenerii locali ai ICNUR CRS / Caritas Moldova asigură înregistrarea beneficiarilor, utilizând sistemul inovator PRIMES pentru a colecta biodate, în conformitate cu practica guvernamentală. Această practică va asigura că alocațiile de fonduri sunt distribuite eficient și fără a fi dublate.
Prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița, a declarat că: „Refugiații sosesc în Republica Moldova purtând doar unele vesminte și detinândnd obiecte pe care au reusit să le transporte. Este important ca ICNUR și alte agenții umanitare să furnizeze mijloace bănești pentru a-i ajuta să-și satisfacă nevoile imediate. Apreciem acordarea unui sprijin similar familiilor vulnerabile din Republica Moldova, care și-au deschis cu generozitate casele refugiaților”.
Reprezentantul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați in Moldova, Francesca Bonelli, a declarat că: „Guvernul și poporul Republicii Moldova au dat dovadă de solidaritate extraordinară, primind un număr fără precedent de refugiați în țara lor și în casele lor, în ultimele săptămâni. Când oamenii sunt forțați să-și părăsească casele, ei pleacă cu strictul necesar, pierzându-și în acest proces capacitatea de a câștiga și de a cheltui. Oferirea de asistență financiară imediată refugiaților și gazdelor lor din Republica Moldova este o prioritate absolută.”
Ministrul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, Marcel Spatari, a declarat: „Hotarele noastre rămân deschise pentru toți cei, care au nevoie să ne acceseze teritoriul, însă sprijinul considerabil trebuie să ajungă, și în continuare la cei, care au nevoie de el”.
Șeful Biroului PAM în Republica Moldova, Cesar Arroyo, a explicat că „oferirea de mijloace bănești constituie o modalitate ideală pentru familiile afectate de a cumpăra cele necesare atunci, când au nevoie. Există și un impact secundar pozitiv, atunci când banii sunt cheltuiți în magazinele din Republica Moldova, susținând economia locală.”
Furnizarea de asistență financiară este un efort de colaborare, condus de Guvern și susținut de ICNUR, PAM, OIM, UNICEF, ONG-uri și alți actori.
ICNUR oferă sprijin financiar persoanelor din multe țări, care găzduiesc refugiați în întreaga lume. Un astfel de sprijin oferă demnitatea de a alege în procesul de satisfacere a nevoilor, facilitând în același timp incluziunea și stimulând economiile locale. Acesta se realizează în prezent în mai multe țări care găzduiesc refugiați din Ucraina. Distribuția de mijloace bănești este, de asemenea, strâns în conformitate cu obiectivele Pactului Global pentru Refugiați în ceea ce privește reducerea presiunii asupra comunităților gazdă și creșterea independenței refugiaților.
PAM oferă sprijin financiar pentru a oferi familiilor posibilitatea de a-și satisface nevoile esențiale pe piețele locale, contribuind în același timp la stimularea acelor piețe. În 2021, PAM a transferat puterea de cumpărare în valoare de 2,3 miliarde USD către 41,8 milioane de oameni din 69 de țări. Acolo unde piețele și sectoarele financiare funcționează, așa cum este cazul în Republica Moldova, transferurile de mijloace bănești pot fi o cale eficientă pentru a obține rezultate în materie de securitate alimentară și nutriție.
Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați:
UNHCR:
- În Chișinău: Kisut Gebreegziabher, [email protected], mobil: +37367722468, +254712856340 (WhatsApp)
WFP
- În Chișinău: Edward JOHNSON, e-mail, [email protected], +373 60865806
OIM, UNHCR salută primele zboruri cu refugiați din Republica Moldova către statele membre ale UE
Bruxelles, 22 martie 2022 – UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) salută angajamentele statelor membre ale Uniunii Europene (UE) și ale altor state europene de a transfera refugiații din Republica Moldova pe teritoriul lor sub auspiciile Platformei de Solidaritate UE.
Organizațiile salută această expresie de solidaritate care ușurează presiunea pusă asupra Moldovei, pe măsură ce capacitățile naționale devin din ce în ce mai îngreunate, și care oferă protecție, condiții adecvate de primire și o soluție pentru cei mai vulnerabili refugiați care fug din Ucraina.
UNHCR identifică persoanele vulnerabile din Moldova și lucrează cu OIM, Comisia Europeană și alte state membre ale UE pentru a facilita mai multe transferuri din Republica Moldova către UE. UNHCR informează, de asemenea, refugiații la ce să se aștepte în țările de primire, inclusiv capacitățile de recepție și condițiile generale, astfel încât aceștia să poată lua decizii informate cu privire la călătorie.
OIM asigură o mișcare sigură și ordonată pentru toți cei care pleacă, oferind orientare înainte de plecare, briefing înainte de îmbarcare, distribuirea echipamentului individual de protecție, manipularea bagajelor, transfer terestru, precum și asistență aeroportuară.
Austria s-a oferit voluntar să înceapă cu un proiect pilot în cadrul Platformei de Solidaritate și s-a angajat să admită 2.000 de refugiați cu nevoi specifice de protecție. În ultimele zile, primele două zboruri au aterizat deja la Viena, transportând în principal femei și copii, iar în următoarele zile vor urma mai multe.
Platforma de Solidaritate, înființată de Comisia Europeană, își propune să sprijine statele membre ale UE și statele asociate cu privire la împărțirea responsabilității pentru primirea sosirilor din Ucraina, în contextul Directivei privind protecția temporară.
Cei mai vulnerabili refugiați vor avea prioritate pentru transfer, inclusiv persoanele cu dizabilități, persoanele în vârstă, cele cu afecțiuni medicale severe și mamele cu copii mici. Copiii neînsoțiți și separați vor fi transferați numai în urma procedurilor de interes superior și a urmăririi familiei, deoarece reunirea copiilor cu familiile și îngrijitorii lor este prioritară. Vor fi incluse și măsuri de protecție împotriva rețelelor de contrabandă și trafic.
„Lăudăm Guvernul Austriei pentru că este pionier cu aceast transfer pentru refugiații ucraineni vulnerabili”, a declarat Lars Johan Lönnback, șeful misiunii OIM în Republica Moldova.
„Aceasta este, de asemenea, o completare oportună și esențială a generozității demonstrate deja de Guvernul și poporul Republicii Moldova, care oferă în prezent un adăpost sigur pentru peste 100.000 de oameni, adesea în propriile case.”
„UNHCR este recunoscătoare pentru această inițiativă de împărțire a responsabilității și solidaritate cu persoanele care fug din Ucraina și cu cei care îi găzduiesc în Republica Moldova”, a declarat Gonzalo Vargas Llosa, Reprezentantul UNHCR pentru Afaceri UE. „Acest efort arată că împărțirea responsabilității pentru a sprijini efectiv refugiații și țările gazdă în spiritul Pactului Global pentru Refugiați este posibilă și încurajăm mai multe state să ia parte.”
Toate acțiunile sunt coordonate între autoritățile moldovenești, statele primitoare, Agenția Uniunii Europene pentru Azil (EUAA), Frontex și alte agenții și instituții relevante ale UE, UNHCR, OIM și alte organizații internaționale, sub auspiciile Platformei de Solidaritate, convocată de Comisia Europeană.
Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați:
UNHCR:
- În Viena: Ruth Schöffl, [email protected], tel.: +43 1 26060 5307
- La Bruxelles: Maeve Patterson: [email protected], +32 470 99 54 35
- În Chișinău: Kisut Gebreegziabher, [email protected], mobil: +37367722468, +254712856340 (WhatsApp)
OIM:
- La Bruxelles: Ryan Schroeder, E-mail: [email protected], Tel: +32 492 25 02 34
- În Chișinău: Monica Chiriac, Email: [email protected], Tel: +40733259391
ONU salută și susține inițiativa de a accelera transferul persoanelor care fug din Ucraina în România prin Moldova
Guvernele Republicii Moldova și României, susținute de Agenția ONU pentru Refugiați, UNHCR și Organizația Internațională pentru Migrație, OIM, au pus în aplicare transferul persoanelor care au fugit din Ucraina, inclusiv a cetățenilor din țări terțe, din sudul Moldovei în România, o călătorie de aproximativ 230 de kilometri. Primul convoi a plecat în această dimineață de la Punctul de Trecere a Frontierei Palanca, transportând 250 de refugiați la Huși, în România.
Până la data de 10 martie, peste 300.000 de persoane au fugit din Ucraina în Republica Moldova, iar 83.000 de refugiați au rămas în țară. Este posibil să vină mult mai mulți dacă situația din sud-vestul Ucrainei se va deteriora.
Guvernul României face un pas în față cu generozitate, în semn de solidaritate cu Republica Moldova, pentru a o sprijini în gestionarea primirii acestor refugiați care fug în număr mare din Ucraina.
„Suntem recunoscători guvernelor Republicii Moldova și României, precum și tuturor țărilor învecinate cu Ucraina pentru răspunsul lor rapid și pentru generozitate”, a declarat Lars Johan Lonnback, șeful misiunii OIM în Moldova.
„Prioritatea numărul unu este de a ne asigura că toți cei care fug din calea războiului beneficiază de protecție, adăpost, nevoi de bază și servicii de sprijin, inclusiv asistență psihosocială. Transportul ulterior în condiții de siguranță, va împiedica formarea de grupuri mari aflate în așteptare la punctele de trecere a frontierei, ceea ce ar pune o presiune suplimentară asupra infrastructurii existente, și va contribui la protejarea femeilor și fetelor de riscurile traficului de persoane și ale violenței bazate pe gen”, a adăugat el.
UNHCR și OIM în România pun la dispoziție opt autobuze pentru a transfera refugiații între punctele de trecere a frontierei Palanca din Moldova și Albița din România, unde Poliția de Frontieră din Moldova și România vor efectua formalitățile de trecere.
Ultima oprire va fi în orașul românesc Huși, unde Departamentul pentru Situații de Urgență din România a organizat o unitate de tranzit. De acolo, refugiații vor fi transferați în alte localități din România, în funcție de nevoile fiecăruia.
„Aceasta este o inițiativă lăudabilă și o excelentă demonstrație de solidaritate cu poporul și Guvernul Republicii Moldova și reflectă, de asemenea, excelenta colaborare cu autoritățile române pentru a face față provocărilor presante”, a declarat Roland Schilling, reprezentantul UNHCR pentru Europa Centrală.
„Inițiativa celor două țări este în mare măsură în concordanță cu angajamentele globale prezentate în Pactul Global privind Refugiații, pentru o împărțire echitabilă a responsabilității, pentru care UNHCR a pledat întotdeauna”, a adăugat el.
De asemenea, OIM și UNHCR poartă discuții cu autoritățile din Republica Moldova cu privire la deschiderea unor noi puncte de trecere între Ucraina și Moldova și achiziționează cititoare mobile de documente pentru a se asigura că persoanele sunt înregistrate la sosirea în Moldova, înainte de a se deplasa mai departe, și pentru a se asigura că nevoile lor sunt acoperite.
Pentru informații suplimentare, vă rugăm să contactați:
În Chișinău:
- Joe Lowry, purtător de cuvânt regional al OIM la +373 6869 7118, [email protected]
- Kisut Gebre Egziabher la +373 677 22468, [email protected]
În București:
- Gabriela Leu, Comunications Associate la +40 722 212 097, [email protected]
- Lucian Stirb, ofițer de comunicare la +40 747 223 993, [email protected]
În Bruxelles:
- Ryan Schroeder, ofițer regional pentru mass-media și comunicare la +32485597348, [email protected]
În Geneva:
- Louise Donovan, [email protected] +41767680010
Avocați din 12 țări au făcut schimb de experiență în domeniul azilului la o conferință regională, desfășurată la Chișinău
Peste 50 de avocați din R. Moldova, dar și alte 11 state au participat la o conferință regională în domeniul azilului. Mai exact, avocații au făcut un schimb de experiență în domeniul asistenței juridice gratuite garantate de stat. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului regional “Inițiativa calității în Sistemele de azil din Europa de Est și Caucazul de Sud”, implementat de UNHCR.
Șeful Biroului Național al Agenției ONU pentru Refugiați, dl Traian Țurcanu, susține că prin evenimentul de la Chișinău, care de altfel este o premieră, organizatorii au încercat să demonstreze buna practică pe care o are R. Moldova în ceea ce privește asigurarea cu asistența juridică a solicitanților de azil, în special în faza judiciară. ”R. Moldova este lider în regiune la acest subiect. Avem Consiliul Național de Asistență Juridică Garantată de Stat (CNAJGS) cu o experiență de 10 ani, care oferă, de cîțiva ani, gratuit, asistență solicitanților de azil și persoanelor apatride.
Reușita reiese și din faptul că există 12 avocați care sunt specializați pe cauze de azil, cu o înaltă calificare, avocați care au primit instruire și pe linia Biroului European de Sprijin în domeniul Azilului, o instituție a Uniunii Europene care oferă și instruire avocaților sau juriștilor care activează în domeniul azilului”.
Traian Țurcanu mai afirmă că pentru Agenția ONU pentru Refugiați, care este specializată în special pe acordarea suportului juridic solicitanților de azil, este important ca ”asistența oferită să fie treptat, dar sigur transferată către autoritățile competente ale statului”. ”Ori, în cazul R. Moldova avem un exemplu de succes în persoana CNAJGS. Încercăm să-l capacităm, să-i oferim posibilități să crească, să-i punem la dispoziție instrumente juridice și bune practici aplicate și la nivel european. Prin intermediul acestora ne dorim să se facă distincție cât se poate de repede și just în privința celor care au nevoie de protecție internațională și trebuie să fie recunoscuți ca atare și cei care nu au nevoie de protecție, ca să fie ulterior trimiși cu demnitate înapoi acasă”, este de părere șeful Biroului UNHCR Moldova.
Trebuie spus că asistența juridică pentru solicitanții de azil se oferă nu doar prin intermediul statului, ci și prin intermediul parteneriatelor pe care le are Agenția ONU pentru Refugiați cu sectorul asociativ. ”Am invitat mai mulți juriști, avocați, pentru ca să creăm o platformă de informare și de schimb de opinii pentru ca specialiștii să cunoască mai bine care sunt dificultățile, care sunt evoluțiile și să utilizeze această platformă ca să afle care sunt cele mai bune practici”.
”Un element novator, prezentat la conferința regională, este proiectul privind mecanismul de asigurare a calității asistenței juridice garantate de stat. Este un mecanism elaborat cu ajutorul UNHCR. Am contractat un grup de experți ca să îl elaboreze, în premieră pentru R.Moldova. Acest proiect va veni să ajute avocații care gestionează dosare de azil să-și îmbunătățească calitatea serviciilor pe care le oferă”, conchide Traian Țurcanu.
”Este necesar să învățăm bunele practici ale țărilor din regiune pentru a le adapta realității din R. Moldova”
La conferința regională de la Chișinău a fost prezent și dl Lilian Darii, directorul executiv al CNAJGS, instituție care oferă asistență gratuită persoanelor care au solicitat protecție.
”Evenimentul a fost un bun prilej pentru R. Moldova de a-și prezenta propriul model de acordare a asistenței juridice garantate de stat, în general, dar și de acordare a asistenței juridice, în mod special refugiaților și solicitanților de azil. Totodată, a fost un bun prilej de a împărtăși propria experiență, dar și de a afla care este starea de lucruri în acest domeniu, în alte state. Acest schimb de informații este unul foarte bun întrucât reprezentanții țărilor participante sunt interesați să-și îmbunătățească mecanismul de acordare a asistenței refugiaților și solicitanților de azil”, susține Lilian Darii.
Directorul executiv al CNAJGS vorbește despre importanța experienței altor state din regiune în domeniul azilului.
”În mod special avem nevoie de a învăța bunele practici ale țărilor din regiune, pentru a le adapta ulterior realității din țara noastră. Să fim pregătiți să facem față eventualelor necesități într-un volum mai mare. Chiar dacă avem un număr nu foarte mare al refugiaților, comparativ cu alte state, trebuie să fim pregătiți să intervenim oricând și să acordăm asistența necesară”, consideră Lilian Darii.
În prezent, există o colaborare foarte bună între CNAJGS, Centrul de Drept al Avocaților, Biroul Migrație și Azil și UNHCR Moldova în ceea ce privește acordarea asistenței juridice solicitanților de azil, refugiaților și persoanelor apatride.
”Datorită eforturilor conjugate în cadrul acestui parteneriat, putem vorbi și chiar avem ce prezenta colegilor din străinătate. Suntem cointeresați să ne dezvoltăm în acest domeniu și să îmbunătățim mecanismul pe care îl avem. Putem spune cu certitudine că actuala legislație și mecanismele pe care le avem, nu împiedică nici un cetățean străin sau un apatrid, fie el refugiat sau solicitant de azil, să acceseze serviciile de asistență juridică garantată de stat. Ori, legea privind asistența juridică garantată de stat spune că cetățenii străini și apatrizii au în egală măsură dreptul la această asistență.
”Așa cum funcționează sistemul de asistență juridică garantată de stat el poate aduce beneficii atât refugiaților, cât și solicitanților de azil, fără a impune cheltuieli sau alte resurse suplimentare. Asta ne bucură mult pentru că dă dovadă că sistemul de asistență este unul eficient”, subliniază directorul executiv al CNAJGS.
”Avem nevoie de avocați informați și documentați pentru a soluționa pozitiv cazurile de azil”
Reprezentanta Centrului de Drept al Avocaților, Natalia Poștaru, coordonator de proiect, responsabilă de programe în domeniul azilului al UNHCR vine cu mai multe criterii de care ar trebui să țină cont avocații atunci când prestează servicii. ”Comunicarea cu beneficiarii este destul de importantă pentru că ei vin din alt mediu, din altă cultură. O altă recomandare pentru avocați este să studieze normele și să se documenteze asupra situației din țara de origine a solicitantului de azil. Dacă nu cunoști problemele din țara de origine, încălcările drepturilor omului care sunt admise, atunci nu ai cum să te implici pentru a soluționa un caz sau altul în instanța de judecată și să-i aperi interesul sau să-i explici judecătorului de ce solicitantul de azil riscă repercusiuni grave la întoarcerea în țara de origine. Avocatul trebuie să aibă un anumit număr de ore de specializare pentru ca să presteze servicii de calitate”.
”Avocații au și un ghid pentru a le facilita munca. Am încercat să sistematizăm aspectele legale unde intervine avocatul. Atunci când avocatul are un caz de azil, să știe ce prevederi sunt utile ca să apere interesele solicitanților de azil. Avem avocați specializați în domeniul azilului și persoanelor apatride, dar până acum nu există un mecanism sau instrumente prin care aceștia să-și îmbunătățească abilitățile”, spune coordonatorul de proiect la Centrul de Drept al Avocaților, partener de implementare al UNHCR.
Experiența obținută la conferința de la Chișinău, importantă pentru Ucraina
Printre participanții conferinței regionale de la Chișinău a fost și Irina Bondarenco, șefa Departamentului de Asistență Juridică a Ministerului Justiției din Ucraina. Aflăm că, mai bine de doi ani, în Ucraina este acordată asistența juridică garantată de stat refugiaților și solicitanților de azil.
”În Ucraina există în jur de cinci mii de avocați care oferă asistență juridică garantată de stat în dosare civile. Avem trei regiuni unde sunt concentrați refugiați, cei mai mulți fiind în Odesa. Aceștia sunt în mare parte veniți din Siria, Afganistan, Nigeria, Somalia, Georgia. Ajung în Ucraina din cauza conflictelor armate, politice sau religioase.”
”Conferința regională, desfășurată la Chișinău, este importantă pentru că avem nevoie de experiența altor state privind accesul la serviciile juridice garantate de stat. Spre exemplu, am aflat că în Slovenia, pe lângă avocați specializați în domeniul azilului, există și consultanți, viitori juriști, preocupați de problemele refugiaților sau a solicitanților de azil. De la bun început, ei sunt implicați în tot procesul în instanța de judecată și pot participă la fiecare etapă, atunci când este analizat un dosar. Vorbim aici de colectarea documentelor, traducerea, etc. Aici este nevoie să cunoști nu doar actele normative, dar trebuie să cunoști neapărat informații și despre țara de origine, sursele de informații, ce materiale pot ajuta avocații sau juriștii pentru a demonstra în instanță că această persoană are dreptul la protecție internațională. Experiența obținută aici va fi împărtășită colegilor avocați din Ucraina care se ocupă de cazurile refugiaților”, dă asigurări Irina Bondarenco.
La conferința regională de la Chișinău au mai participat avocați din Albania, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Bosnia si Herzegovina, Georgia, Kazahstan, Republica Kârgâzstan, Tadjikistan, și Rusia.
Clubul Femeilor și Copiilor Refugiați din R.Moldova – o oază de liniște și pace
Când am ajuns la Centrul de Caritate, tocmai se desfășura atelierul de origami. Prin intermediul creațiilor, copii refugiați, dar și mamele spun că socializează și se relaxează.”Fac o corăbioară din hârtie, mai avem câteva și le vom pune să plutească pe apă. Ne place aici, este ca o a doua casă. Avem ore de limba arabă, ore de origami. Vin copii care vorbesc și româna, și araba, și rusa, este interesant ”, ne spune Iuser, în vârstă de 13 ani. A venit la Centru împreună cu mama sa.”În Irak este război, oamenii au probleme. Aici este liniște, oamenii sunt primitori”.
Amalid este una dintre cele mai bune studente ale Facultății de Arhitectură a Universității Tehnice din Moldova, iar la Clubul Femeilor și Copiilor Refugiați îi învață pe micuți limba arabă. ”Copii nu cunosc această limbă, dar îi ajutăm și le explicăm. Folosim manuale și e mai simplu, avem și poze, învățăm alfabetul”.
Femeia consideră că, ”dacă îți place țara în care locuiești, trebuie să înveți limba, asta este cel mai important”. ”Colegii la universitate sau oamenii în stradă mă întreabă dacă sunt din România, Italia întrucât spun că vorbesc frumos română. Când le spun de unde vin, ei se miră”.
Aflu că pentru multe femei, care au fost nevoite să plece din țările lor de origine din cauza unor conflicte armate sau din cauza persecuției, Clubul femeilor și Copiilor din R.Moldova ”este o adevărată oază de liniște și pace”. ”Vin femei din Uzbekistan, Afganistan, Tadjikistan, Siria, Libia, Iordania. Sunt spuse multe lucruri interesante și ne prind bine. Ceea ce este esențial că toate femeile sunt egale în drepturi”, povestește Amalid din Irak.
Și Mais din Iordania pare încântată de activitățile Clubului Femeilor și Copiilor Refugiați. „Suntem departe de părinți și rude, ne este greu că nu avem cu cine comunica, dar aici la Centru avem persoane de aceeași religie, cunosc aceeași limbă, au aceleași tradiții, gânduri. Copii noștri se integrează ușor. Aici marcăm împreună și sărbătorile naționale, am sărbătorit și Anul Nou, și Paștele, am vopsit ouă, am aflat mai multe despre tradițiile din R.Moldova. Este frumos, altfel petrecem sărbătorile împreună”.
Mais a ajuns pentru prima dată în R.Moldova, în 2002. Atunci a început să-și facă studiile la Universitatea de Stat ”Nicolae Testimițeanu”, Facultatea Medicină Generală. În 2009, a absolvit universitatea și a revenit în Iordania, împreună cu familia sa. Diploma de studii din R.Moldova însă nu i-a fost recunoscută și prin urmare nici loc de muncă nu și-a putut găsi, mărturisește femeia. Mai târziu, a ales din nou R.Moldova.
”Oamenii de aici ne acceptă, fără probleme, chiar dacă avem alte tradiții, cu o altă religie, altfel suntem îmbrăcate. Nu ne-a fost dificil să ne integrăm. Cetățenii moldoveni ne ajută și ne sunt aproape când avem nevoie. În Iordania nu prea se întâmplă așa ceva”, ne mai spune Mais, în vârstă de 34 de ani.
Clubul Femeilor și Copiilor Refugiați este desfășurat, marți și joi, la Centrul de Caritate pentru persoanele care au solicitat protecție internațională. Djavid Packnehad din Afganistan este șeful acestui centru. ”Este un bun prilej pentru femeile refugiate sau solicitante de azil de a se întâlni la un loc. Majoritatea femeilor sunt musulmane, ele nu merg la restaurante, baruri, parcuri, dar aici își găsesc un refugiu. Ele aici vorbesc și se simt liber, vorbesc araba, româna. Se odihnesc pentru câteva ore, se relaxează”.
Și pentru că au rămas zile numărate până la începerea unui nou an de studii, iar mulți pici frecventează acum cu regularitate Centrul, l-am întrebat pe Djavid cum se integrează copii refugiați în sistemul de învățământ din R.Moldova. ”Mulți copii refugiați sunt veniți din Siria, Afganistan, Irak. Ei merg la școală, grădiniță și aici învață limba română. Nu avem probleme. Desfășurăm diverse activități, muncim cu profesorii, directorii de școli și grădinițe, le povestim despre viața celor care au fost nevoiți să-și părăsească locuințele, ce probleme au avut, de unde au venit în R.Moldova. Le explicăm că acești oameni nu sunt periculoși pentru societate, școală și grădiniță. Copii refugiați au nevoie de ajutor și înțelegere din partea cetățenilor moldoveni”, afirmă Djavid Packnehad.
În R.Moldova au ajuns în jur de 500 de refugiați, cei mai mulți fiind din Siria, Ucraina, Irak, Afganistan. Bărbații în mare parte muncesc, iar femeile stau acasă și au grijă de copii. Doar câteva dintre ele își fac studiile universitare sau au un job.În prezent, în jur de 40 de copii refugiați sunt înscriși la grădinițele și școlile din țară.
interviu audio: http://m.rfi.ro/social-97134-clubul-femeilor-copiilor-refugiati-republica-moldova
Valeria Vitu
Reprezentantul Regional UNHCR pentru Europa Centrală salută progresul Moldovei în ajutorarea refugiaților
Reprezentantul Regional UNHCR pentru Europa Centrală a salutat realizările țării privind constituirea sistemului național de azil. Legea privind azilul a fost elaborateă cu participarea UNHCR și a societății civile și a intrat în vigoare în martie 2009.
“UNHCR apreciază realizările Republicii Moldova în domeniul legislației naționale privind azilul și apatridia, care sînt pe deplin în conformitate cu standardele internaționale,” a spus Montserrat Feixas Vihé, Șeful Reprezentanței Regionale pentru Europa Centrală cu sediul în Budapesta, Ungaria. Biroul supraveghează nouă operațiuni ale UNHCR în nouă țări, inclusiv Moldova. Ea a vizitat Republica Moldova în perioada 18-20 iulie 2017.
Aceste comentarii au fost făcute în urma întrevederii cu Daniela Morari, viceministrul Afacerior Externe și Integrării Europene, la care au discutat privind căile de îmbunătățire în continuare a sistemului de azil în Moldova și situația refugiaților și solicitanților de azil. Ea a fost însoțită de Traian Țurcanu, Șeful Biroului Național UNHCR în Republica Moldova.
“UNHCR dorește să lucreze în continuare în strînsă colaborare cu guvernul Moldovei și cu societatea civilă în Moldova, iar anul acesta este marcată aniversarea a 15-a de la aderarea la Convenția din 1951 privind statutul refugiaților,” a menționat dna Feixas Vihé.
La 30 iunie 2017, în Moldova erau 408 refugiați și 70 silicitanți de azil, mulți din aceștea fiind copii. Ei au fugit în urma conflictelor și persecuției din Siria, Iraq, și Afganistan. Mulți di ei au studii superioare și pot aduce o contribuție enormă societății și economiei locale.
“Refugiații în Moldova dispun de un mare potential pentru integrare, deoarece majoritatea vorbesc limba română or rusă și au familii mixte cu cetățeni ai Moldovei,” a spus Montserrat Feixas Vihé.
Montserrat Feixas Vihé a spus că UNHCR va continua să lucreze cu guvernul și cu societatea civilă pentru a ajuta refugiații și solicitanții de azil în Moldova.
Cum își petrec vacanța copiii refugiaților din R. Moldova?
La Complexul Etno-Cultural ”Vatra” a fost o adevărată sărbătoare la iarbă verde. Tineri, copii, părinți sau bunici refugiați și solicitanți de azil din R.Moldova au venit să marcheze, într-un fel, Ziua Mondială a Refugiatului.
Și dacă tot suntem în vacanță, am încercat să aflu cum se odihnesc adolescenții, dar și cei mai mici. Mumtaz Sultan are 15 ani, a venit din Siria. Face voluntariat și pare încântat.”Voluntariatul ocupă un loc important în viața mea. Există mai multe ONG-uri care adună voluntari și împreună mergem la case de copii, spitale și oferim cadouri. Un alt exemplu – Centrul American de Resurse desfășoară diverse cluburi și fiind voluntar, pot modera aceste cluburi de conversație, de dezbateri, de fotografie”, povestește tânărul.
În curând, adolescentul care a terminat clasa a IX-a la Liceul Teoretic ”Iulia Hașdeu” va merge, pentru al treilea an, la tabăra ”Izvoarele toleranței”. ”Îmi place mult această tabără. Scopul este să promovăm toleranța și diversitatea. În fiecare zi, tineri de diferite etnii și religii prezintă un anumit program. Este interesant”, continuă Sultan.
În R.Moldova are mulți prieteni și colegi buni de liceu. Întrebat dacă totuși îi lipsește ceva în țara noastră, Mumtaz Sultan ne-a mărturisit.”Probabil aș vrea să am alături mai mulți membri ai familiei, bunicii. Totuși, aș reveni în Siria doar în vizită. Aici îmi sunt prietenii, mama. Aici îmi fac studiile. Vreau să fac R.Moldova să fie o țară mai bună”, continuă Mumtaz.
Din Siria a ajuns în Moldova și Alla. Adolescenta are 14 ani și deși se află în vacanță, este tot cu gândul ore și la profesori. Totuși, așteaptă să ajungă la școala de vară, împreună cu două surori mai mici.”În această vară avem activități, mergem la școala de vară, facem sport, mergem la piscină. R.Moldova este minunată, este țara noastră natală”.
Directorul executiv al Asociației Abilitarea Copilului și Familiei „Ave-Copiii”, Mariana Ianachevici ne vorbește despre un Centru de zi unde copii pot să-și petreacă timpul liber. Aici ajung și câțiva pici ai refugiaților.”Dacă vrem cu adevărat să trăim în diversitate și dacă vrem cu adevărat să fim incluzivi, și spre exemplu când organizăm programe de odihnă, lucrurile ar trebui să se întâmple în egală măsură pentru toți copiii. Acum avem în jur de 10 copii din familii care beneficiază de protecție internațională. Nu prea vin copii ai refugiaților. Trebuie să pornim de la realitățile din care au venit aceste familii”, este de părere Mariana Ianachevici.
Trebuie spus că, ajunși în Moldova, copiii refugiaților, nu foarte mulți însă, continuă să meargă la grădiniță, unde învață limba română. Micuța Șam are 5 ani, iar la vederea microfonului a și început să ne cânte, firește, în română.
Directorul Biroului Național al Agenției ONU pentru Refugiați, Traian Țurcanu a ținut să precizeze că cei care se bucură de protecție umanitară beneficiază de aceleași drepturi și obligații ca și cetățenii moldoveni. Și dacă e vorba de studii – pot merge la școlile și grădinițele ce activează în R.Moldova.”Pentru noi este important să le arătăm că R.Moldova le poate oferi o grădiniță, o școală. Trebuie totuși să subliniez că, în general, trei sferturi din copiii refugiați nu au acces la studii, trăiesc în condiții în care sunt lipsiți de posibilitatea de a se alfabetiza, de a înțelege contextul în care trăiesc”.
Deși unii copii solicitanți de azil și refugiați au rezultate bune la școală, sunt și premiați, alții întâmpină dificultăți, continuă Traian Țurcanu.”Nu există metodologii foarte clare, nu există manuale care să le ofere tot spectrul de posibilități ca ei să se integreze cât se poate de repede. Trebuie să mai spunem că unii copii din școlile moldovenești nu sunt foarte obișnuiți cu colegi care provin din alte țări, care au un background cultural religios diferit. Uneori sunt și de altă culoare. Eu cred că acest lucru va veni doar să îmbogățească nivelul lor de înțelegere a diversității”, conchide șeful UNHCR Moldova.
Recent, Biroul Migrație și Azil a lansat un apel către societate ”de a fi mai aproape faţă de cei care au fost nevoiți să-şi părăsească ţările de origine în urma unor conflicte armate, violenţe, persecuţii”. Amintim că, Republica Moldova a aderat la Convenţia privind statutul refugiaţilor şi la Protocolul său adiţional în anul 2000, asumându-și obligaţia de-a asigura protecţie persoanelor care au decis să se refugieze în ţara noastră.
Până în prezent peste 1600 de persoane au solicitat azil în Republica Moldova, fiind originare din circa 35 de state ale lumii, cei mai mulți au ajuns din Siria, Ucraina, Afganistan, Irak, Armenia, Sudan.
De Ziua Refugiaților, să aducem un omagiu acelora care au demonstrat curaj și putere
Pe 20 iunie, cînd este marcată Ziua Mondială a Refugiatului, onorăm rezistența și curajul a mai mult de 65 de milioane de persoane, care au fost nevoite să fugă de război, persecuție și violență. Aceasta zi este și un prilejde a exprima recunoștință comunităților și persoanelor în toată lumea, care primesc refugiați și persoane intern strămutate, oferindu-le protecție, acceptîndu–i în școli, la locurile de muncă și în societate.
Trăim într-o lume în care abundă incertitudinea; instabilitatea economică, transormările politice și violența de lîngă noi, ne pot face să vrem să ne închidem ochii și ușile. Însă frica și excluderea nu ne vor aduce într-un loc mai bun, acestea conduc doar spre bariere, înstrăinare și disperare.
Este timpul să schimbăm această traiectorie. S-o schimbăm spre bine.
În nenumăratele comunități din toată lumea, inclusiv în țările cele mai sărace, care găzduiesc marea majoritate a refugiaților din lume, oamenii de afaceri, comunitățile religioase, profesorii, jurnaliștii și alte persoane se asociazăpentru a oferi refugiu persoanelor strămutate și încurajează includerea acestora în societățile lor.
UNHCR, prin activitatea sa, aflîndu-se adesea pe prima linie a conflictelor, este martor al curajului, tenacității și măreției de care dau dovadă refugiații în fiecare zi.
După ce și-au pierdut casele, locul de muncă, și uneori și familiile, ei nu renunță, ei găsesc energia pentru a începe de la capăt. Depunînd efort ca să se integreze și să contribuie, ei își fac vecini noi, interacționează și crează noi oportunități., Experiența o demonstrează că refugiații, în mediul potrivit, aduc cu ei soluții, nu probleme.
Incluziunea solicită deschidere față de refugiați în minți, inimi și comunități. Ea solicităabordare din partea întregii societăți, inclusiv cea a studenților, liderilor în afaceri, atleților, activiștilor, liderilor comunităților religioase, politicienilor și artiștilor- cea de a împărți responsabilitatea. Acceptînd refugiați nu renunțăm sa-i ajutăm pe alții ci extindem susținerea către toți cei nevoiași.
Există exemple remarcabile în sate, orașe și țări pe fiecare continent. În măsură mai mare or mai mica, comunitățile din toată lumea sunt #AlăturideRefugiați și recunosc că, atunci cînd oamenii lucrează împreună, fiecare are de cîștigat.
De Ziua Mondială a Refugiatului, atunci cînd ne oprim șă contemplăm soarta a milioane de persoane care nu se pot întoarce la casele lor din cauza războiului ori a persecuției, este momentul potrivit să ne întrebăm cum am putea depăși indiferența și frica și îmbrățișa incluziunea, cum putem accepta refugiații în comunitățile noastre și contracara discursul care marginalizează sau exclud refugiații și persoanele strămutate.
Suntem #AlăturideRefugiați, alături pentru diversitate și respect pentru toți.
Noul cabinet ginecologic pentru femeile refugiate din R. Moldova este binevenit și necesar
”Avem nevoie de un asemenea cabinet. Este frumos și curat. Este binevenit și necesar”, ne spune Dima, o femeie în vârstă de 41 de ani, ajunsă în R.Moldova, după ce a fugit din calea războiului sirian. Pe Dima am întâlnit-o la festivitatea de deschidere. ”Sunt femei însărcinate sau care își doresc copii și cu siguranță vor ajunge aici. În fiecare sector al capitalei sunt medici de familie, dar când vine vorba de vizitele la medicii ginecologi, suntem trimise la clinicile din oraș. Aici e mult mai bine, avem medicul nostru. Am prieteni sirieni care își doresc să conceapă copii și se confruntă cu unele probleme. Acum, le va fi mai simplu”, spune refugiata Dima. Profitând de prezența medicilor, dar și a celor care au făcut posibilă deschiderea cabinetului, refugiata a venit cu mai multe întrebări mai exact cum va funcționa cabinetul, dacă va exista o programare prealabilă la doctor, cum pot ajunge femeile cu copii la clinică, ținând cont că se află pe teritoriul Departamentului Poliției de Frontieră și accesul nu este permis fiecărui cetățean. Cei de la Poliția de Frontieră au avut grijă să-i dea răspuns refugiatei la orice întrebare. Dima vrea să știe mai multe detalii despre cum va activa pe viitor noul cabinet, pentru a le va transmite și celorlalte femei refugiate, aflate la Chișinău. Șeful Biroului Național al Agenției ONU pentru Refugiați, Traian Țurcanu a ținut să precizeze că instituția pe care o conduce este dispusă să ofere mai mult pentru rezultate mai bune, ceea ce și se întâmplă.”Ne bucurăm că în instituția de frontieră am găsit un partener de încredere, cu care să mergem înainte și să dam o mână de ajutor tuturor persoanelor care au nevoie de astfel de servicii”. ”În Republica Moldova sunt în jur de 170 de femei refugiate, ceea ce constituie în jur de 35 la sută din numărul total al refugiaților. Cu siguranță, acestea au nevoie de asistență medicală specializată. Să dăm o mână de ajutor domnișoarelor, doamnelor, mamelor, pentru ca să fie sănătoase, să poată să dea naștere unor copii sănătoși, să poată să trăiască în aceleași condiții ca și cetățenii R.Moldova”, a afirmat Țurcanu. La ceremonia de deschidere a fost prezent și șeful Poliției de Frontieră, Fredolin Lecari. ”Ne dorim să consolidăm capacitățile polițiștilor de frontieră, prin îmbunătățirea calităţii asistenței medicale oferite și modernizarea echipamentelor medicale din dotare. Apreciez suportul substanțial adus Departamentului de către UNHCR pe diferite dimensiuni de activitate comună și sper la o conlucrare frumoasă în continuare”, a subliniat Lecari.
În cabinetul ginecologic se vor realiza consultații medicale de specialitate pentru depistarea și diagnosticarea precoce a cancerului mamar și de col uterin (stadiu incipient), diagnosticarea bolilor cu transmitere sexuală, prevenirea și identificarea sterilității feminine, supravegherea evoluției sarcinii și prevenirea complicațiilor ei, precum și examenul medical profilactic anual. Consultațiile oferite vor fi gratuite.