Comunicate de presă – Pagina 2

USMF „Nicolae Testemițanu” și UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați în Republica Moldova vor colabora în domeniul integrării academice, sociale și profesionale a refugiaților

08/05/24

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova a semnat un Memorandum de înțelegere cu Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) în Republica Moldova în domeniul predării, cercetării și sensibilizării societății. Documentul a fost semnat pe data de 3 mai 2024 de către rectorul Universității Emil Ceban și Bertrand Blanc, reprezentant a.i. al UNHCR în Republica Moldova.

Rectorul Ceban a menționat că USMF „Nicolae Testemițanu” este onorată să facă parte din rețeaua academică a Centrului Sergio Vieira de Mello (SVMC) și își asumă să abordeze problema emigrării forțate prin implicarea în activități de cercetare, predare și informare a comunității. „Prin semnarea Memorandumului de înțelegere, ne angajăm să promovăm și să diseminăm dreptul internațional umanitar, drepturile omului și dreptul internațional al refugiaților, precum și să organizăm activități menite să integreze tema refugiului în programa academică și în serviciile comunitare. Încheierea acestui parteneriat ne va permite să dezvoltăm împreună activități ce ar facilita integrarea academică, socială și profesională a refugiaților, cum ar fi acțiuni de instruire, cercetare și sensibilizare comunitară”, a punctat profesorul Emil Ceban.

La rândul său, Bertrand Blanc a evidențiat faptul că aceasta este o activitate ce salvează vieți. „Dumneavoastră o faceți ca medici, iar noi o facem ca lucrători umanitari. Prin semnarea acestui memorandum, ne angajăm să extindem munca noastră în abordarea strămutării forțate prin elaborarea și implementarea programelor academice, de cercetare și a altor activități de sensibilizare. Sergio Vieira a fost un diplomat al Națiunilor Unite care a inițiat discuția cu Guvernul Republicii Moldova privind aderarea sa la Convenția privind Refugiații din 1951 și trebuie să continuăm să ne unim eforturile în protejarea refugiaților în fiecare zi”, a declarat reprezentantul a.i. al UNHCR în RM.

În baza documentului respectiv, Universitatea se angajează să dezvolte cel puțin trei acțiuni legate de predare, cercetare, sensibilizare comunitară (inclusiv admiterea facilitată și burse) și advocacy, așa cum este indicat în Termenii de referință ai catedrelor De Mello, și să prezinte UNHCR un raport anual privind activitățile realizate, conform planului de lucru pentru o perioadă de doi ani.

În cadrul parteneriatului, părțile își propun să organizeze în comun cel puțin o activitate pe an. Totodată, UNHCR va oferi suport în colectarea de fonduri pentru proiectele Catedrei De Mello, cu condiția ca proiectul să fie înaintat inițial spre examinare. La cerere și în dependență de caz, UNHCR va furniza o scrisoare de sprijin Universității pentru proiectele Catedrei De Mello.

Rețeaua academică a Catedrei Sergio Vieira de Mello (SVMC) este un parteneriat între UNHCR și universități/instituții academice, care se angajează să abordeze problema strămutării forțate prin implicarea în activități de cercetare, predare și informare a comunității.

În prezent, rețeaua SVMC este stabilită în 5 țări (Brazilia, Costa Rica, Republica Dominicană, Etiopia și Regatul Unit). Aceste cinci rețele naționale SVMC sunt parte a Rețelei Academice Interdisciplinare Globale (GAIN), o structură mai largă de cooperare între UNHCR și cadrele universitare, creată în baza Pactului global privind situația refugiaților pentru a promova angajamentul academic în solidaritate cu persoanele strămutate forțat și apatrizii.

Anual, fiecare rețea națională SVMC organizează o conferință academică pentru a discuta bunele practici de incluziune educațională a refugiaților și apatrizilor și pentru a împărtăși realizările academice ale instituțiilor membre SVMC, cu sprijinul logistic și financiar al UNHCR.

Sérgio Vieira de Mello a fost un diplomat brazilian ONU, care a lucrat în cadrul UNHCR și în alte agenții umanitare și politice ale organizației timp de 34 de ani. A fost considerat un posibil candidat la funcția de Secretar General al ONU, dar a fost ucis într-un atentat cu bombă în Irak în 2003. SVMC a fost creată în onoarea lui Sergio Vieira și a devotamentului său față de cauza strămutării forțate, care presupune și promovarea oportunităților educaționale pentru refugiați și solicitanți de azil.

Muzică, discuții și artă: în Republica Moldova are loc „Amare Amala: Săptămâna Culturii Romilor”

12/04/24

În Republica Moldova vor avea loc spectacole de teatru, discuții și prezentări culturale vibrante în cadrul „Amare Amala: Săptămâna culturii romilor”, organizată în perioada 8-13 aprilie, săptămână care se va încheia cu un concert de muzică romă sâmbătă. Această serie de evenimente este dedicată Zilei Internaționale a Romilor, marcată anual la 8 aprilie. Evenimentele își propun să sensibilizeze publicul cu privire la cultura romă și să combată stereotipurile și discriminarea împotriva acestei minorități etnice.

La recensământul din 2014 al populației Republicii Moldova, 9383 de persoane s-au declarat a fi de etnie romă. Totuși, estimări recente sugerează că în țară s-ar afla peste 27 de mii de romi, numărul acesta fiind și mai mare după ce sute de romi din Ucraina au căutat refugiu în țară. Totuși, persoanele de etnie romă continuă să se confrunte cu discriminare și neînțelegere, deseori dictate de lipsa de cunoaștere a tradițiilor și culturii lor bogate.

La inițiativa Grupului de lucru cu privire la refugiații de etnie romă, începând cu anul 2023, în Republica Moldova are loc „Amare Amala: Săptămâna Culturii Romilor”, o serie de evenimente dedicate zilei de 8 aprilie. În 2023, săptămâna de evenimente organizate la nivel național a văzut participarea a peste 1500 de persoane, iar organizatorii își propun ca acest numar să crească la această ediție, contribuind astfel la sporirea gradului de cunoaștere a tradițiilor, culturii și istoriei romilor, și la combaterea discriminării față de această comunitate.

Marin Alla, director al Coaliției „Vocea Romilor” – o coaliție de 38 de organizații de romi, menționează: „Comunitate de Romii din Republica Moldova nu este o povară. Țară care are Romi este o țară bogată, liberă, și independentă. Comunitatea de Romi din Moldova iubește pământul pe care s-a născut și nu-l poate vinde.”

Evenimentele organizate în această săptămână dedicată culturii rome oferă posibilitatea de a descoperi unicitatea acestui popor, prin limbajul universal al artelor. Marco Buono, Șef de Misiune al INTERSOS Moldova, unul din organizatorii principali ai evenimentelor din cadrul „Amare Amala”, a declarat: „La Intersos, credem că recunoașterea și celebrarea Zilei Internaționale a Romilor împuternicește membrii comunității de romi, afirmând identitatea, demnitatea și drepturile acestora. Prin organizarea acestui eveniment muzical dedicat culturii romilor, ne dorim să reînnoim angajamentul nostru de a promova drepturile și bunăstarea comunității de romi și să contribuim la creșterea gradului de conștientizare în cadrul populației, cu privire la provocările și discriminarea cu care aceștia se confruntă”.

Săptămâna „Amare Amala” în acest an, include în premieră activități educaționale la nivel național, în instituțiile de învățământ gimnazial, liceal, și universitar. Acest lucru este posibil datorită colaborării cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova. „În săptămâna dedicată culturii romilor, exprimăm recunoștința noastră față de această comunitate și aducem un omagiu contribuției lor la dezvoltarea societății noastre. Ne angajăm să lucrăm împreună pentru a promova drepturile, cultura și educația romilor, construind astfel un viitor mai incluziv pentru toți membrii acestei comunități”, a afirmat ministrul Dan Perciun. Instituțiile de învățământ vor lua inițiativa de a organiza aceste activități, cu sprijinul organizațiilor naționale și internaționale, cu scopul de a crește gradul de acceptare și incluziune a copiilor romi.

Seria de evenimente include, de asemenea, o conferință regională de două zile organizată de UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, pentru a promova incluziunea persoanelor de etnie romă în răspunsul refugiaților din Moldova și pentru a împărtăși bunele practici din alte țări care găzduiesc refugiați ucraineni.

Aceasta va fi dedicată discuțiilor cu privire la incluziunea persoanelor de etnie romă și va întruni reprezentanți și mediatori comunitari romi din cinci diferite țări europene. Francesca Bonelli, Reprezentanta UNHCR în Republica Moldova, a declarat: „Îmbrățișarea diversității înseamnă recunoașterea frumuseții diferențelor și puterea unității noastre. Săptămâna Culturii Romilor este, așadar, o ocazie excelentă pentru noi nu doar de a onora diversitatea, ci și de a cultiva o societate în care fiecare individ poate prospera. Urmând principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă, UNHCR susține și împuternicește refugiații romi și comunitatea lor, asigurându-le accesul la servicii și promovând coeziunea socială.„

„Amare Amala: Săptămâna Culturii Romilor” în acest an se va încheia cu un concert la Teatrul Național „Mihai Eminescu”, desfășurat de Moldovan National Youth Orchestra pe 13 aprilie. Peste 30 de tineri muzicieni dirijați de Andriano Marian, la fel de etnie romă, vor interpreta versiuni simfonice ale pieselor de origine romă din Republica Moldova, România, Ungaria, Spania și Portugalia. Alături de orchestră vor fi soliștii Ana Raiu, Aurel Chirtoacă, Felicia Dunaf, Misha Grossu, Mihai Duminică și Ionuț Ciocanu.

Concertul va fi precedat de un târg de activități pentru copii și maturi, începând cu orele 13.00 până la 17.30, în cadrul căruia vizitatorii vor putea să participe la jocuri interactive, pictat pe față, desenat, jocuri cu întrebări și răspunsuri și altele. Mai multe detalii găsiți aici: https://www.facebook.com/events/394735336811153

Participarea la evenimentele săptămânii romilor este gratuită, datorită sprijinul generos al Agenției Italiene pentru Cooperare și Dezvoltare, Uniunii Europene, Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei, UNHCR, Norwegian Refugee Council și Organizației Internaționale a Migrației (OIM).

Jacopo Caridi, Director de țară al NRC, a afirmat: „Este o onoare pentru Norwegian Refugee Council (NRC) să participe pentru al doilea an consecutiv la celebrarea Zilei Internaționale a Romilor în Moldova. Peste tot în lume, NRC prioritizează oferirea asistenței populației strămutate din cauza conflictelor și populației vulnerabile, așa cum sunt persoanele de etnie romă în Moldova. În parteneriat cu ONG-ul local PFR „ROMNI”, am ajutat persoanele din comunitatea de romi, care au fost strămutate din cauza conflictului, asigurând acces la consiliere legală și participarea în activitățile de protecție pentru a promova cultura acestora, a spori integrarea acestora, și a evita discriminarea”.

Lars Johan Lönnback, Șef de Misiune OIM Moldova, a declarat: ”OIM este solidară cu comunitățile de romi, susținând dreptul acestora la egalitate și la participare deplină în toate aspectele societății. Săptămâna culturii romilor este o inițiativă importantă care ne reamintește cât de cruciale sunt respectul pentru diversitate, lupta împotriva tuturor formelor de discriminare, inclusiv a discursului instigator la ură, și munca comună pentru o dezvoltare corectă a țării. Începând cu anul 2022, OIM în Republica Moldova, datorită sprijinului comunității donatorilor, a oferit asistență substanțială refugiaților romi strămutați din Ucraina pentru a preveni traficul de persoane și a combate violența de gen.”

Toate evenimentele planificate pentru perioada 8-13 aprilie pot fi găsite în calendarul comun creat de organizatori.

Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova și UNHCR consolidează cooperarea pentru sprijinirea refugiaților și a comunităților gazdă afectate de conflictul din Ucraina

10/04/24

Chișinău, 10 aprilie 2024. Ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, s-a întâlnit cu reprezentanta UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați în Republica Moldova, Francesca Bonelli, pentru a semna un Memorandum de Înțelegere în vederea continuării colaborării dintre cele două instituții.

În cadrul întâlnirii, oficialii au discutat despre situația actuală a refugiaților din Republica Moldova, cu accent pe măsurile necesare pentru a asigura protecție și asistență corespunzătoare acestora. Discuțiile s-au axat pe asigurarea faptului că aceste persoane beneficiază de serviciile necesare, subliniind rolul vital al cooperării internaționale și al colaborării cu alte țări și organizații.

De asemenea, a fost abordată și necesitatea de a îmbunătăți cadrele juridice și politice pentru protecția refugiaților și de a promova soluții durabile pentru integrarea acestora în comunitățile locale.

Memorandumul pregătește terenul pentru un parteneriat comprehensiv, care acoperă domenii precum asistența și protecția refugiaților, gestionarea informațiilor, pregătirea pentru situații de urgență și coordonarea intervențiilor, alături de consolidarea capacităților instituționale.

Printre prioritățile-cheie se numără elaborarea de programe de asistență pe termen mediu și lung pentru a integra fără probleme persoanele strămutate din Ucraina în comunitățile locale, facilitarea programelor de repatriere voluntară cu ajutorul UNHCR și IOM, precum și consolidarea infrastructurii și a capacităților de primire și protecție a refugiaților.

„Colaborarea UNHCR cu Ministerul Afacerilor Interne este esențială pentru a continua să ofere sprijin refugiaților și moldovenilor care îi găzduiesc cu căldură, pentru a-i integra în societate, și sperăm să îi echipăm cu toate mijloacele necesare pentru a face acest lucru posibil”, a declarat Francesca Bonelli.

„Semnarea acestui memorandum marchează un pas important în consolidarea parteneriatului dintre instituțiile noastre și în sprijinirea celor afectați de conflictul din Ucraina”, a subliniat ministrul Adrian Efros.

Ministerul Afacerilor Interne și UNHCR și-au arătat deschiderea de a continua să colaboreze pentru a răspunde nevoilor urgente ale refugiaților și pentru a promova incluziunea socială și economică a acestora în Republica Moldova.

O serie de filme despre experiența strămutării forțate și viața refugiaților a fost prezentată în cadrul primului Festival de scurtmetraje din Republica Moldova

09/04/24

Aproape 40 de creatori de filme din Republica Moldova au participat la primul Festival dedicat scurtmetrajelor în țara noastră. Patru dintre creații, selectate de juriul festivalului, au fost premiate cu camere video profesionale marca Sony.

Lansat în octombrie 2023 de către UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, Asociația Companiilor de Creație din Moldova (COR) și Centrul de producții și tehnologii pentru industriile de Film, Gaming și New Media din cadrul USM, Mediacor, „One Minute Festival: On the Move” a compilat teoria cu practica. Timp de 2 săptămâni, toți doritorii de a crea un scurtmetraj s-au putut înscrie la cursuri și masterclass-uri cu experți din industria de film și storytelling. În total, atelierele de cinematografie au reunit peste 300 de participanți.

Subiectul Festivalului s-a axat pe strămutarea forțată, poveștile refugiaților, speranța departe de casă, în contextul social-politic al ultimilor ani. După partea teoretică, participanții au avut câteva luni la dispoziție pentru a-și crea filmele și a le înregistra în competiție.

În data de 5 aprilie 2024, la Mediacor a avut loc evenimentul de încheiere, în care s-au prezentat 49 de scurtmetraje și a avut loc ceremonia de premiere a patru cele mai bune scurtmetraje după părerea juriului:

Locul 1: Ceban Dmitrii, ”Interdiction”
Locul 2: Nicolae Butuc, ”Separation”
Locul 3: Rotaru Liviu, ”There will be everything”

În contextul în care deplasările forțate la nivel mondial au atins un nivel record de peste 108,4 milioane de oameni, promovarea incluziunii și a empatiei este crucială, iar industria creativă joacă un rol cheie, deoarece poate fi un factor major al schimbării. Festivalul „One Minute: On the Move” a reușit să dea voce persoanelor strămutate și poveștilor refugiaților, dar și să creeze o platformă pentru a facilita exprimarea și schimbul de idei.

Mai multe informații:

Despre festival: https://www.1minfilms.md/
Despre UNHCR Moldova: https://www.unhcr.org/md/
Despre Mediacor: https://www.mediacor.md/
Despre COR: http://cor.md/

One Minute Film Festival: Premiere Screening in Chisinau, The Republic of Moldova

Pentru întrebări, vă rugăm să contactați:
Monica Vazquez
[email protected]
Ofițer Relații Externe al UNHCR
Chișinău, Republica Moldova

Planul de răspuns al Republicii Moldova pentru situația refugiaților 2024: solidaritate internațională și realizări comune

15/02/24

Chișinău, 15 februarie 2024. UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova, a lansat Planul de răspuns pentru situația refugiaților (RRP) 2024, cu scopul de a asista 90.000 de refugiați și 35.500 de moldoveni vulnerabili cu 303 milioane de dolari SUA. În contextul conflictului în Ucraina, unde sute de mii de persoane au căutat refugiu în Republica Moldova începând cu 24 februarie 2022, sprijinul continuu rămâne esențial.

În cadrul unei manifestări de cooperare și solidaritate internațională, autoritățile de la toate nivelurile, Organizația Națiunilor Unite (ONU), organizațiile neguvernamentale internaționale și naționale, sectorul privat, mediul academic și societatea civilă locală au încheiat parteneriate în cadrul Planului de răspuns pentru situația refugiaților din Ucraina începând cu februarie 2022. Documentul ghidează eforturile umanitare și precizează nevoile și sprijinul financiar necesar. Răspunsul Republicii Moldova pentru situația refugiaților, care intră acum în al treilea an, este un model de urmat, datorită conducerii eficiente și umane a guvernului Republicii Moldova, solidarității moldovenilor și sprijinului internațional continuu.

„Mulțumim Guvernului Republicii Moldova, ONU, partenerilor umanitari și persoanelor care au colaborat și au contribuit la elaborarea Planului de răspuns pentru situația refugiaților pentru anul 2024. Acest plan reprezintă baza muncii noastre comune în țară și este singurul document din regiune care vizează atât refugiații, cât și localnicii. În condițiile în care conflictul din Ucraina curmă vieți și strămută oameni în continuare, coordonarea eforturilor este esențială pentru a ne asigura că asistența ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de ea”, a declarat Francesca Bonelli, reprezentanta UNHCR, Agenției ONU pentru refugiați în Republica Moldova.

Pe măsură ce intrăm în cel de-al treilea an al Răspunsului pentru situația refugiaților în Republica Moldova, recunoașterea realizărilor comune este crucială. În 2023, am asigurat asistența la aproape 160.000 de persoane, inclusiv 51.000 de moldoveni vulnerabili. În 2023, 46.000 de membri ai familiilor gazdă, alături de peste 86.000 de refugiați, au primit asistență financiară, injectând peste 123.000.000 USD în economia națională.

„Statele Unite continuă să fie impresionate de răspunsul național la situația refugiaților și de adevărata ospitalitate a Republicii Moldova. De la începutul invaziei pe scară largă a Federației Ruse în Ucraina, Statele Unite au oferit aproape 118 milioane de dolari pentru a sprijini refugiații din Moldova, precum și comunitățile care îi găzduiesc”, a declarat Kent Logsdon, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în Republica Moldova.

O altă reușită a fost activarea protecției temporare pentru refugiații ucraineni. Partenerii RRP au colaborat îndeaproape cu guvernul pentru o implementare de succes, ceea ce a dus la obținerea statutului de protecție temporară pentru aproape 30 000 de refugiați.

„Pe fondul incertitudinii, Republica Moldova rămâne angajată în apărarea drepturilor omului și a democrației. Suntem convinși că Planul de răspuns la situația refugiaților din acest an va fi ghidat de colaborare la nivel înalt și de lucrul umăr la umăr pentru a obține rezultate mai bune decât anul trecut”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.

Colaborarea strânsă cu organizațiile naționale și locale ale societății civile a dus la o creștere a participării acestora la RRP 2024, de la două ONG-uri moldovenești în 2022 la 46 din totalul de 82 de parteneri.

Planul de răspuns pentru situația refugiaților 2024 se axează pe anumite priorități-cheie. Scopul său principal este de a ajuta în continuare persoanele în obținerea statutului legal, în special a protecției temporare care oferă sprijin vital persoanelor vulnerabile și îmbunătățirea incluziunii socio-economice a acestora, abordând barierele în ceea ce privește accesul la locuri de muncă, educație și asistență medicală. Totodată, își propune să promoveze coeziunea socială între refugiați și comunitățile gazdă, păstrând un mediu primitor. Planul include, de asemenea, sprijin pentru autoritățile guvernamentale de la toate nivelurile pentru a îmbunătăți pregătirea pentru situații de urgență, consolidând rezistența la viitoarele șocuri cauzate de strămutarea forțată.

Planul de răspuns al Republicii Moldova pentru situația refugiaților 2024: solidaritate internațională și realizări comune

Planul de răspuns al Republicii Moldova pentru situația refugiaților 2024: solidaritate internațională și realizări comune

Planul de răspuns al Republicii Moldova pentru situația refugiaților 2024: solidaritate internațională și realizări comune

Planul de răspuns al Republicii Moldova pentru situația refugiaților 2024: solidaritate internațională și realizări comune

Planul de răspuns al Republicii Moldova pentru situația refugiaților 2024: solidaritate internațională și realizări comune

Planul de răspuns al Republicii Moldova pentru situația refugiaților 2024: solidaritate internațională și realizări comune

Planul de răspuns al Republicii Moldova pentru situația refugiaților 2024: solidaritate internațională și realizări comune

Planul de răspuns al Republicii Moldova pentru situația refugiaților 2024: solidaritate internațională și realizări comune

Planul de răspuns al Republicii Moldova pentru situația refugiaților 2024: solidaritate internațională și realizări comune

Olesea Shevchenko, cântăreața de operă din Ucraina, și corul "Cântece pentru suflet" deschid lansarea Planului de răspuns pentru situația refugiaților 2024 cu interpretarea "Chervona Kalyna", un imn ucrainean al puterii și mândriei naționaleFoto: UNHCR/Salahaldeen Abdulrahman

Olesea Shevchenko (stânga), cântăreața de operă din Ucraina, și corul "Cântece pentru suflet" deschid lansarea Planului de răspuns pentru situația refugiaților 2024 cu interpretarea "Chervona Kalyna", un imn ucrainean al puterii și mândriei naționale

Planul de răspuns al Republicii Moldova pentru situația refugiaților 2024: solidaritate internațională și realizări comune

Pe măsură ce Moldova trece de la faza de urgență la o abordare de incluziune, RRP 2024 subliniază necesitatea unei solidarități internaționale continue și a unei coordonări strânse pentru a asigura o tranziție lină de la situația de urgență la o incluziune durabilă, și care să construiască o țară mai puternică pentru toți.

Linkuri relevante:

Pentru întrebări, vă rugăm să contactați:
Monica Vazquez
[email protected]
Ofițer Relații Externe al UNHCR
Chișinău, Republica Moldova

Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Filippo Grandi, salută angajamentul Republicii Moldova de a proteja refugiații și îndeamnă la creșterea sprijinului atât pentru refugiați, cât și pentru comunitățile care îi găzduiesc

19/01/24

Chișinău, 19 ianuarie 2024 – În cadrul vizitei sale de două zile în Republica Moldova Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, salută angajamentul Guvernului Republicii Moldova și al poporului său în ceea ce privește protecția și asistența acordată refugiaților din Ucraina care caută siguranță în țară. Această recunoaștere a avut loc în cadrul unei întrevederi cu Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați a efectuat a treia sa vizită oficială în țară în perioada 18-19 ianuarie.

Președinta Maia Sandu și-a exprimat recunoștința pentru sprijinul oferit de UNHCR Republicii Moldova în gestionarea crizei umanitare, odată cu declanșarea războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Președinta a menționat că, în ciuda resurselor limitate, Republica Moldova și-a demonstrat ferm solidaritatea față de cetățenii ucraineni  care caută refugiu în țara noastră. Așa cum războiul în țara vecină se prelungește, șefa statului a reiterat angajamentul pentru protecția temporară a refugiaților, conform standardelor europene.

„Timp de aproape doi ani, Guvernul și poporul Republicii Moldova au dat dovadă de un curaj, o determinare și o căldură remarcabilă în primirea, protecția și asistența acordată refugiaților din Ucraina. Ei sunt un exemplu pentru întreaga lume. În pofida sprijinului puternic primit la nivel global, situația actuală necesită un nivel și mai mare de solidaritate din partea comunității internaționale, pe măsura angajamentului neobosit al Moldovei. Fac apel la mult mai mult sprijin – umanitar, de dezvoltare și bilateral – pentru refugiați, desigur, dar în egală măsură pentru Republica Moldova și pentru cetățenii acesteia,” a declarat Filippo Grandi.

Republica Moldova, atât poporul, cât și Guvernul său, au jucat un rol crucial în asigurarea unui mediu lipsit de pericole pentru cei strămutați de război. Dincolo de primirea călduroasă a refugiaților, Republica Moldova a luat măsuri legislative semnificative, acordând protecție temporară ucrainenilor și asigurând astfel accesul la serviciile din țară.

De asemenea, Moldova a participat în cadrul Forumului Mondial pentru Refugiați 2023, anunțându-și angajamentul său prin șapte obiective de sprijinire a refugiaților. Eforturile exemplare au fost recunoscute la nivel internațional, prezentând Republica Moldova ca un exemplu pozitiv, chiar și printre națiunile mai mari. Aceste angajamente acoperă o gamă largă de aspecte, subliniind incluziunea refugiaților, protecția drepturilor copiilor, promovarea egalității de gen, prevenirea violenței bazate pe gen și furnizarea de servicii complete pentru refugiați.

La începutul acestei săptămâni, UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, a solicitat continuarea sprijinului internațional pentru Planul de răspuns pentru refugiați în contextul situației din Ucraina (RRP), pentru a permite furnizarea asistenței atât de necesare pentru refugiații din Ucraina care caută siguranță în țările vecine, inclusiv în Republica Moldova.

În cadrul vizitei sale, Înaltul Comisar Filippo Grandi, însoțit de Directorul Regional al UNHCR pentru Europa, Philippe Leclerc, și de Reprezentanta UNHCR în Republica Moldova, Francesca Bonelli, s-a întâlnit cu Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, la Centrul de plasament pentru Persoane Vârstnice și Persoane cu Dizabilități. De asemenea, Grandi s-a întâlnit cu Ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros, la Centrul de înregistrare al UNHCR. Organizațiile partenere Catholic Relief Services (CRS) și Centrul de Drept al Avocaților (CDA) au oferit actualizări privind operațiunile, inclusiv programul de asistență financiară al UNHCR și sprijinul juridic pentru refugiați.

Înaltul Comisar s-a alăturat unei discuții cu comunitatea internațională și cu Banca Mondială, și a vizitat, de asemenea, inițiativele comunitare și infrastructurile locale din Palanca. UNHCR a încheiat parteneriate active cu autoritățile locale care găzduiesc refugiați pentru a îmbunătăți serviciile nu numai pentru populația refugiată, ci și pentru comunitățile gazdă.

Informații suplimentare pentru jurnaliști

UNHCR Moldova a sprijinit eforturile Guvernului de a oferi protecție și sprijin refugiaților de când și-a stabilit prezența în țară în 1997. UNHCR și-a extins semnificativ operațiunile în țară la sfârșitul lunii februarie 2022, ca răspuns la afluxul de refugiați din Ucraina pentru a conduce împreună răspunsul umanitar interinstituțional aliniat cu Planul de răspuns regional (RRP) pentru situația din Ucraina.

Cifre cheie privind răspunsul la situația refugiaților din Republica Moldova:

Peste 126.000 de refugiați au primit asistență financiară începând cu 24 februarie 2022 (peste 146 milioane de dolari SUA plătite refugiaților);
Aproximativ 177.000 de refugiați au beneficiat de asistență juridică de la sfârșitul lunii februarie a anului 2022;
Aproximativ 2.300 de refugiați sunt acum găzduiți în 44 de centre de cazare susținute de UNHCR, în timp ce alții locuiesc în comunități gazdă.
Pe teritoriul țării sunt active zece centre comunitare, care oferă spații sigure și activități pentru refugiați și moldoveni deopotrivă. Aceste centre sunt esențiale în facilitarea implicării și susținerii comunității, reprezentând un angajament pentru conectivitate și dezvoltare.

Descărcați videoclipul suplimentar AICI.

Pentru întrebări din partea mass-media
Monica Vazquez, [email protected], +373 609 44 339

Autoritățile și organizațiile internaționale din Chișinău au abordat problema incluziunii refugiaților cu dizabilități în comunitatea gazdă

20/12/23

Aproximativ 10% dintre refugiații din Moldova sunt persoane cu dizabilități, iar 22% dintre familiile de refugiați au cel puțin un membru cu necesități speciale. Pentru a afla provocările cu care se confruntă aceste persoane, precum și pentru a identifica soluții în acest sens, a fost organizat forumul „Dialogul asupra dizabilității în răspunsul la situația refugiaților din Republica Moldova”.

„Accesibilitatea nu este doar despre necesitatea de a putea merge la un spital, la o instituție publică sau la un restaurant, dar este și despre emoții, să nu te simți discriminat și stigmatizat. Despre asta discutăm acum, despre accesibilitatea persoanelor cu dizabilități la diferite servicii și ce putem face pentru a îmbunătăți situația”, a declarat Francesca Bonelli, reprezentant al UNHCR în Moldova.

„Noi avem multe programe pentru persoanele cu dizabilități, dar nu avem suficiente resurse pentru a le implementa, iar eu, ca ministru, vreau să opresc acest fenomen. Acum avem trei priorități. Este vorba despre încadrarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități, de asemenea ne vom asigura că toate programele noastre de ocupare a forței de muncă vor lua în considerare nevoile specifice ale femeilor și bărbaților cu necesități speciale și a treia prioritate se referă la accesibilitatea spațiilor publice”, menționează Alexei Buzu, ministrul Muncii și Protecției Sociale.

Evenimentul, care a durat două zile, s-a concentrat pe conceptul mai larg de incluziune și a abordat situația tuturor persoanelor cu dizabilități, indiferent dacă sunt refugiați sau fac parte din comunitatea gazdă.

„Evenimentul de astăzi permite organizațiilor persoanelor cu dizabilități din Moldova să evidențieze activitatea lor de impact din ultimul an și jumătate în susținerea refugiaților și localnicilor cu dizabilități. Prin încurajarea colaborării cu autoritățile, agențiile ONU și ONG-urile, acestea urmăresc să sporească participarea persoanelor cu dizabilități la procesul decizional, materializând principiul: Nimic despre noi, fără noi”, a spus Alberto Tonon, Specialist în domeniul dizabilității și incluziunii, UNHCR.

„Pentru persoanele cu dizabilități este dificil să fii refugiat și devine și mai complicat având anumite limitări în această situație specifică. Cu siguranță este un lucru universal ca persoanele cu necesități speciale să aibă diferite tipuri de bariere în față și acesta este un motiv pentru care noi organizăm inițiative de transport a persoanelor cu dizabilități în țările membre ale UE”, precizează Janis Mazeiks, ambasadorul UE în Moldova.

„SUA și alți actori sprijină politicile și programele pentru persoanele cu dizabilități și luăm în calcul de fiecare dată necesitățile acestora. Noi vom continua parteneriatele noastre cu actori internaționali și naționali, ca să oferim asistență în cele mai critice sectoare pentru răspuns la criza refugiaților”, afirmă Kent D.Logsdon, ambasadorul SUA în Moldova.

În prima zi a forumului, două delegații compuse din reprezentanți ai UNHCR, Ministerului Muncii și ai organizațiilor neguvernamentale au vizitat Centrele de Servicii Comunitare ale UNHCR din Cahul și Dondușeni. Aceștia au discutat cu reprezentanții centrelor despre necesitatea de a oferi serviciile în așa mod, astfel încât să fie accesibile pentru persoanele cu necesități speciale.

„Veniți mai întâi la noi”, afirmă Gordon Rattray, reprezentant al European Disability Forum. „Persoanele cu dizabilități și organizațiile din care fac parte trebuie să fie implicate în acțiuni și în luarea deciziilor chiar de la început, pentru a asigura o participare semnificativă și rezultate incluzive”.

În cea de-a doua zi, la Chișinău a fost organizată o masă rotundă cu participarea tuturor actorilor interesați, unde s-a discutat despre incluziunea persoanelor cu dizabilități în răspunsul la situația refugiaților din Republica Moldova. Ulterior, reprezentanții mai multor organizații pentru persoanele cu dizabilități au vorbit despre bunele practici implementate până acum.

„Fiecare dintre noi poate contribui la incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități prin abordarea de la egal la egal, cu respect și demnitate. Și atunci va avea de beneficiat întreaga societate, trebuie să începem cu pași mici chiar din interiorul familiei și din comunitate”, a spus Victoria Boțan, specialist Relații Publice, Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova.

Scopul forumului a fost de a identifica lacunele și oportunitățile privind incluziunea persoanelor cu dizabilități în Centrele de Servicii Comunitare, de a influența deciziile la nivel național și regional cu privire la acest subiect, precum și de a elabora o notă comună de advocacy pentru a crește conștientizarea asupra necesității implementării tuturor recomandărilor enunțate în cadrul evenimentului. Forumul a fost organizat de Oficiul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, în colaborare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Forumul European al Dizabilității.