Comunicate de presă

UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, salută o contribuție de 30 de milioane NOK (2,7 milioane USD) din partea Norvegiei pentru a sprijini refugiații din Ucraina în Republica Moldova. Aceasta este a doua contribuție  importantă a Norvegiei pentru UNHCR în Republica Moldova în doar doi ani.

Această finanțare pentru susținerea operațiunilor UNHCR în Republica Moldova face parte din Programul Nansen de sprijin pentru Ucraina, un program de asistență pentru perioada 2023-2027 administrat de Agenția Norvegiană pentru Cooperare și Dezvoltare (Norad). Republica Moldova este o țară prioritară în cadrul programului de asistență, având în vedere provocările sale complexe și pe termen lung legate de economie, energie, securitate și nevoile umanitare exacerbate de războiul pe scară largă al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

De la escaladarea masivă a războiului din Ucraina în februarie 2022, peste 1,4 milioane de persoane din Ucraina au traversat frontiera spre Republica Moldova, mai mult de 120 000 rămânând în țară ca refugiați. În același timp, Moldova s-a confruntat cu provocări suplimentare legate de penuria de energie, inflația ridicată și problemele de securitate. Mulți refugiați din Ucraina în Republica Moldova se luptă cu accesul la asistență medicală, cu asigurarea unui loc de muncă și cu asigurarea faptului că copiii lor își pot continua educația. Procesul de integrare este și mai complicat pentru cei mai vulnerabili refugiați și, în general, din cauza barierelor lingvistice și a traumei psihologice provocate de strămutare.

Norvegia este un donator umanitar major pentru Republica Moldova și a contribuit cu aproximativ 490 de milioane NOK de la începutul invaziei pe scară largă a Federației Ruse în Ucraina. Cu cea mai recentă contribuție către UNHCR, atât comunitățile locale vulnerabile, cât și refugiații din Moldova vor fi sprijiniți prin asistență financiară, adăpost, sprijin psihosocial, protecție împotriva violenței bazate pe gen, acces la servicii specializate și reabilitarea infrastructurii comunitare. Acest sprijin va contribui la abordarea nevoilor imediate ale refugiaților, la atenuarea presiunilor asupra comunității gazdă și la sporirea rezilienței generale și a capacității de a gestiona provocările actuale și viitoare.

La 21 iunie 2024, Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chișinău (UPSC), reprezentată de Rectorul Alexandra Barbăneagră, și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), reprezentat de Bertrand Blanc, au semnat un Memorandum de Colaborare.

Prin semnarea acestui memorandum, UPSC și-a exprimat angajamentul de a promova și disemina dreptul internațional umanitar, de a respecta drepturile omului și dreptul internațional al refugiaților și de a integra teme legate de refugiați în agenda sa academică și în serviciile sale comunitare.

Recunoscând importanța sensibilizării cu privire la protecția internațională a refugiaților, UNHCR, prin acest acord, se angajează să furnizeze și să actualizeze în mod regulat informații privind activitățile sale în Moldova, în regiune și la nivel mondial. Aceasta include publicații comune, traduceri de documente și organizarea de evenimente de sensibilizare cu privire la problemele refugiaților în Moldova.

În conformitate cu orientările memorandumului, ambele părți au elaborat un plan de acțiune pentru Centrul Academic pentru Protecția Refugiaților „Sérgio Vieira de Mello” din cadrul UPSC. Planul de acțiune se concentrează pe încurajarea cercetării, a activităților de informare a comunității și a consilierii psihologice pentru refugiați. Prin programe de formare, consiliere și asistență în găsirea de resurse și oportunități, centrul își propune să faciliteze accesul refugiaților la educație, să le sprijine studiile universitare și să îi ajute să dobândească competențele esențiale pentru o integrare de succes.

Chișinău, 26 iunie 2024 – UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, salută călduros susținerea generoasă a Guvernului Danemarcei, care contribuie cu 10,000,000 DKK (1,453,065 USD) la misiunea UNHCR în Moldova. Fondurile sunt alocate la nivel de țară, permițând UNHCR să le utilizeze pentru a sprijini prioritățile întregii operațiuni. De exemplu, fondurile vor permite UNHCR să satisfacă nevoile de bază ale celor mai vulnerabili refugiați găzduiți în Moldova prin asistență financiară și să furnizeze cele mai necesare servicii de protecție, cum ar fi sprijinul psihosocial. Contribuția va permite, de asemenea, UNHCR să continue să sprijine Guvernul Republicii Moldova în asigurarea accesului la măsuri de protecție internațională, inclusiv protecție temporară și azil.

Aceste fonduri vor consolida eforturile UNHCR de protejare a drepturilor refugiaților în Moldova prin furnizarea de ghidare, asistență tehnică și consolidarea capacităților autorităților naționale. Acestea vor permite autorităților moldovenești, la nivel național și local, și UNHCR să extindă inițiativele de informare și de schimb de informații cu refugiații, asigurându-le acestora un statut legal și accesul la servicii esențiale și la oportunități de angajare. Această abordare promovează o mai mare autonomie în rândul refugiaților, facilitând integrarea acestora în comunitățile locale și sporind capacitatea lor de a contribui în mod semnificativ la societatea din care fac parte.

Fondurile vor ajuta, de asemenea, refugiații, oferindu-le resurse pentru a-și acoperi nevoile de bază într-un mod sigur și demn. Programul de asistență financiară al UNHCR permite refugiaților să decidă cum să folosească banii, astfel încât aceștia să poată să-și satisfacă nevoile de bază. Acest lucru nu numai că îi ajută să facă față provocărilor lor unice, dar stimulează și economiile locale, deoarece refugiații folosesc fondurile în magazinele și piețele moldovenești.

„Timp de decenii, Danemarca a adus contribuții importante pentru sprijinirea refugiaților, inclusiv prin furnizarea de fonduri substanțiale pentru programele globale ale UNHCR. UNHCR este recunoscător pentru parteneriatul puternic și cooperarea cu Danemarca pentru a asista și proteja numărul mare de refugiați din întreaga lume și din Moldova”, a declarat reprezentantul a.i. al UNHCR în Republica Moldova, Bertrand Blanc.

De la începutul războiului pe scară largă al Federației Ruse împotriva Ucrainei în februarie 2022, Moldova a primit mai mulți refugiați din Ucraina pe cap de locuitor decât orice altă țară din regiune, cu un refugiat la fiecare trei cetățeni moldoveni. Peste 120 000 de refugiați din Ucraina, dintre care marea majoritate sunt femei, copii și persoane în vârstă, rămân în prezent în Moldova.

La nivel global, UNHCR este cel mai mare partener umanitar al Danemarcei în termeni de finanțare, iar Danemarca a fost al 8-lea cel mai mare donator guvernamental al UNHCR în 2023, furnizând aproape 100 de milioane USD. În plus față de contribuțiile specifice, cum ar fi cele pentru Moldova, Danemarca este, de asemenea, unul dintre cei mai importanți parteneri ai UNHCR pentru finanțarea nemarcată, care ne permite să răspundem la nivel mondial noilor situații de urgență și crizelor uitate.

Chișinău, Moldova – 20 iunie 2024 – Ziua Mondială a Refugiaților 2024 a fost marcată printr-un eveniment de celebrare a solidarității și sprijinului Republicii Moldova față de refugiați. În timp ce numărul persoanelor strămutate forțat a atins niveluri fără precedent din cauza conflictelor globale, a instabilității politice și a provocărilor economice, – 120 de milioane la nivel global – angajamentul Republicii Moldova de a primi refugiați s-a remarcat ca un simbol de speranță și compasiune.   

Evenimentul cu tema „Mulțumim, Moldova”, a avut loc la Digital Park din Chișinău. Acesta a evidențiat bunele practici, precum și experiențele diferiților actori implicați în răspunsul la situația refugiaților. În special, evenimentul a onorat poporul moldovean și curajul refugiaților care au găsit siguranță și o comunitate primitoare în Moldova. Reunind structuri guvernamentale, organizații neguvernamentale, organizații internaționale și naționale, sectorul privat, ambasadori, reprezentanți ai mass-media, refugiați și persoane interesate de problemele refugiaților, evenimentul a încurajat un dialog privind sprijinul acordat refugiaților.   

Evenimentul a oferit trei paneluri de discuție. Primul panel, „Dincolo de frontiere: primele zile”, a reflectat asupra primelor luni de răspuns la situația refugiaților, analizând modul în care a fost asigurat accesul la teritoriu și la serviciile esențiale. Al doilea panel, ” Dezvoltarea potențialului, dedicat incluziunii refugiaților”, a abordat includerea refugiaților în școli, la locul de muncă, în sistemul de sănătate și în societate. Cel de-al treilea panel, „De la străini la vecini, consolidarea coeziunii sociale”, a împărtășit experiențe comunitare, subliniind procesul de incluziune și impactul acestuia asupra vieții de zi cu zi. 

Julia Zenchenko, șefa a Female Support Force și reprezentantă a comunității de refugiați, și-a exprimat recunoștința pentur poporul moldovean: „Acest război îngrozitor m-a făcut să-mi părăsesc casa, însă m-a făcut să cunosc Moldova și oamenii săi. Ceea ce am găsit aici ne-a dat speranță și ne-a făcut să ne simțim cu adevărat bineveniți. În numele comunității de refugiați, vreau să vă spun că și noi avem inimile deschise pentru dumneavoastră”. 

Alexei Buzu, Ministrul Muncii și Protecției Sociale, a declarat: „În timpul unei vizite recente la Kiev, am petrecut nopți în adăposturi din cauza raidurilor aeriene. Nu puteam să nu mă gândesc la colegii mei din Ucraina care lucrează în astfel de condiții, făcându-și constant griji pentru propriile familii. Această experiență m-a convins și mai mult că trebuie să ne prețuim pacea și să ne amintim că aceasta se datorează Ucrainei. Putem răspunde reciproc lucrând pentru refugiați, integrându-i în societatea noastră și asigurându-ne că se simt bineveniți.” 

Evenimentul a premiat, de asemenea, acoperirea jurnalistică excepțională a subiectelor legate de refugiați, subliniind importanța mass-mediei în creșterea nivelului de conștientizare a problemelor sociale. Din cele 29 de lucrări prezentate, trei finaliști au fost premiați: Tatiana Beghiu de la Moldova.org pentru „Bohodara vrea acasă”, Alina Mikhalkina de la Newsmaker.md pentru „Fugind de arme. Cum ajung din Ucraina în Moldova bărbații care nu vor să lupte” și Eugenia Apostu de la Radio Europa Liberă Moldova pentru „Campion al Ucrainei la para powerlifting, refugiat la Chișinău”. 

„Moldova a stabilit un standard exemplar de solidaritate cu refugiații. De Ziua Mondială a Refugiaților, recunoaștem ospitalitatea de care dă dovadă poporul moldovean și solidaritatea care permite refugiaților să trăiască cu demnitate” a comentat Bertrand Blanc, Reprezentantul a.i. al UNHCR în Republica Moldova. 

Evenimentul a celebrat sprijinul remarcabil al Moldovei pentru refugiați și rezistența comunității de refugiați. Împreună, preconizăm o lume în care refugiații nu numai că sunt bineveniți, dar sunt incluși pe deplin în toate aspectele vieții. 

UNHCR/S. Abdulrahman

UNHCR/S. Abdulrahman

UNHCR/S. Abdulrahman

UNHCR/S. Abdulrahman

UNHCR/S. Abdulrahman

UNHCR/S. Abdulrahman

UNHCR/S. Abdulrahman

Pentru întrebări, vă rugăm să contactați:
Monica Vazquez
[email protected]
Ofițer Relații Externe al UNHCR
Chișinău, Republica Moldova 

Numărul total al strămutărilor forțate a ajuns la 120 de milioane de persoane în mai 2024; conflictele din Sudan, Gaza și Myanmar generează noi strămutări și necesită găsirea de urgență a unor soluții.

GENEVA – Strămutările forțate au atins noi niveluri istorice la nivel mondial anul trecut, potrivit Raportului emblematic pe anul 2024 privind tendințele globale al UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați.

Creșterea numărului total de strămutări – care a ajuns la 120 de milioane până în mai 2024 – acesta fiind cel de-a 12-lea an consecutiv de creștere a numărului persoanelor afectate, a fost determinată atât de apariția a noi conflicte și de continuarea celor deja existente, cât și de eșecul de a găsi soluții la crizele de lungă durată. Numărul total al persoanelor strămutate la nivel global este echivalent cu populația Japoniei, -a 12-a cea mai mare țară din lume.

Unul dintre factorii cheie care au dus la creșterea numărului strămutărilor forțate a fost conflictul devastator din Sudan: începând cu aprilie 2023, peste 7,1 milioane de noi deplasări au fost înregistrate în Sudan, la care se adaugă alte 1,9 milioane de persoane aflate în afara țării. La finalul anului 2023, un număr total de 10,8 milioane de sudanezi erau strămutați. În Republica Democrată Congo și în Myanmar, milioane de persoane au fost strămutate anul trecut în interiorul țării ca urmare a luptelor violente. UNRWA estimează că, până la sfârșitul anului trecut, până la 1,7 milioane de persoane (75% din populație) au fost strămutate forțat în Fâșia Gaza din cauza violențelor catastrofale, unii refugiați palestinieni fiind nevoiți să fugă din calea violențelor de mai multe ori. Siria este în continuare cea mai mare criză umanitară din lume, cu 13,8 milioane de persoane strămutate forțat în interiorul și în afara ei.

„În spatele acestor cifre sumbre și în continuă creștere, se află nenumărate tragedii umane. Această suferință trebuie să determine comunitatea internațională să acționeze de urgență pentru a aborda cauzele profunde ale strămutării forțate”, a declarat Filippo Grandi, Înaltul Comisar al ONU pentru refugiați. „A sosit momentul ca părțile beligerante să respecte legile de bază ale războiului și ale dreptului internațional. Adevărul este că, în lipsa unei mai bune cooperări și a unor eforturi concertate pentru a aborda conflictele, încălcările drepturilor omului și criza climatică, numărul persoanelor strămutate va continua să crească, aducând noi suferințe și intervenții umanitare costisitoare.”

Cea mai mare creștere a cifrelor privind strămutările a fost înregistrată în cazul persoanelor care fug de conflicte și rămân în propria țară, această cifră ridicându-se la 68,3 milioane, potrivit Centrului de Monitorizare a Strămutărilor Interne – reprezentând o creștere de aproximativ 50 % în ultimii cinci ani.

Numărul refugiaților și al altor persoane care au nevoie de protecție internațională a urcat la 43,4 milioane, dacă îi includem pe cei aflați sub mandatul UNHCR și UNRWA (Agenția ONU refugiații Palestinieni). Marea majoritate a refugiaților sunt găzduiți în țări învecinate țării lor, 75 % dintre ei locuind în țări cu venituri mici și mijlocii, care împreună produc mai puțin de 20 % din venitul global.

Raportul a arătat că, la nivel mondial, peste 5 milioane de persoane strămutate intern și 1 milion de refugiați s-au întors acasă în 2023. Aceste cifre demonstrează existența unor progrese în ceea ce privește găsirea de soluții pe termen mai lung. În sens pozitiv, numărul persoanelor relocate a crescut la circa 160.000 de persoane în 2023.

„Refugiații – și comunitățile care îi găzduiesc – au nevoie de solidaritate și de o mână de ajutor. Aceștia pot contribui și de fapt chiar aduc o contibuție societății în care sunt incluși”, a adăugat Grandi. „În egală măsură, anul trecut, milioane de oameni s-au întors acasă, ceea ce reprezintă o rază de speranță semnificativă. Există soluții – am văzut țări precum Kenya deschizând calea în ceea ce privește incluziunea refugiaților – dar este nevoie de un angajament real.”

Raportul a oferit, de asemenea, o nouă analiză privind criza climatică și modul în care aceasta afectează din ce în ce mai mult și în mod disproporționat persoanele strămutate forțat.

Având în vedere provocările imense cu care se confruntă cele 120 de milioane de persoane strămutate forțat, prezentate în raportul Global Trends (Tendițe Globale) 2024, UNHCR, Agenția ONU pentru refugiați rămâne fermă în angajamentul său de a oferi noi soluții și abordări diverse, menite să ajute persoanele strămutate forțat, oriunde s-ar afla.

Cel mai recent raport privind Tendințele Globale poate fi consultat aici.

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova a semnat un Memorandum de înțelegere cu Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) în Republica Moldova în domeniul predării, cercetării și sensibilizării societății. Documentul a fost semnat pe data de 3 mai 2024 de către rectorul Universității Emil Ceban și Bertrand Blanc, reprezentant a.i. al UNHCR în Republica Moldova.

Rectorul Ceban a menționat că USMF „Nicolae Testemițanu” este onorată să facă parte din rețeaua academică a Centrului Sergio Vieira de Mello (SVMC) și își asumă să abordeze problema emigrării forțate prin implicarea în activități de cercetare, predare și informare a comunității. „Prin semnarea Memorandumului de înțelegere, ne angajăm să promovăm și să diseminăm dreptul internațional umanitar, drepturile omului și dreptul internațional al refugiaților, precum și să organizăm activități menite să integreze tema refugiului în programa academică și în serviciile comunitare. Încheierea acestui parteneriat ne va permite să dezvoltăm împreună activități ce ar facilita integrarea academică, socială și profesională a refugiaților, cum ar fi acțiuni de instruire, cercetare și sensibilizare comunitară”, a punctat profesorul Emil Ceban.

La rândul său, Bertrand Blanc a evidențiat faptul că aceasta este o activitate ce salvează vieți. „Dumneavoastră o faceți ca medici, iar noi o facem ca lucrători umanitari. Prin semnarea acestui memorandum, ne angajăm să extindem munca noastră în abordarea strămutării forțate prin elaborarea și implementarea  programelor academice, de cercetare și a altor activități de sensibilizare. Sergio Vieira a fost un diplomat al Națiunilor Unite care a inițiat discuția cu Guvernul Republicii Moldova privind aderarea sa la Convenția privind Refugiații din 1951 și trebuie să continuăm să ne unim eforturile în protejarea refugiaților în fiecare zi”, a declarat reprezentantul a.i. al UNHCR în RM.

În baza documentului respectiv, Universitatea se angajează să dezvolte cel puțin trei acțiuni legate de predare, cercetare, sensibilizare comunitară (inclusiv admiterea facilitată și burse) și advocacy, așa cum este indicat în Termenii de referință ai catedrelor De Mello, și să prezinte UNHCR un raport anual privind activitățile realizate, conform planului de lucru pentru o perioadă de doi ani.

În cadrul parteneriatului, părțile își propun să organizeze în comun cel puțin o activitate pe an. Totodată, UNHCR va oferi suport în colectarea de fonduri pentru proiectele Catedrei De Mello, cu condiția ca proiectul să fie înaintat inițial spre examinare. La cerere și în dependență de caz, UNHCR va furniza o scrisoare de sprijin Universității pentru proiectele Catedrei De Mello.

Rețeaua academică a Catedrei Sergio Vieira de Mello (SVMC) este un parteneriat între UNHCR și universități/instituții academice, care se angajează să abordeze problema strămutării forțate prin implicarea în activități de cercetare, predare și informare a comunității.

În prezent, rețeaua SVMC este stabilită în 5 țări (Brazilia, Costa Rica, Republica Dominicană, Etiopia și Regatul Unit). Aceste cinci rețele naționale SVMC sunt parte a Rețelei Academice Interdisciplinare Globale (GAIN), o structură mai largă de cooperare între UNHCR și cadrele universitare, creată în baza Pactului global privind situația refugiaților pentru a promova angajamentul academic în solidaritate cu persoanele strămutate forțat și apatrizii.

Anual, fiecare rețea națională SVMC organizează o conferință academică pentru a discuta bunele practici de incluziune educațională a refugiaților și apatrizilor și pentru a împărtăși realizările academice ale instituțiilor membre SVMC, cu sprijinul logistic și financiar al UNHCR.

Sérgio Vieira de Mello a fost un diplomat brazilian ONU, care a lucrat în cadrul UNHCR și în alte agenții umanitare și politice ale organizației timp de 34 de ani. A fost considerat un posibil candidat la funcția de Secretar General al ONU, dar a fost ucis într-un atentat cu bombă în Irak în 2003. SVMC a fost creată în onoarea lui Sergio Vieira și a devotamentului său față de cauza strămutării forțate, care presupune și promovarea oportunităților educaționale pentru refugiați și solicitanți de azil.

În Republica Moldova vor avea loc spectacole de teatru, discuții și prezentări culturale vibrante în cadrul „Amare Amala: Săptămâna culturii romilor”, organizată în perioada 8-13 aprilie, săptămână care se va încheia cu un concert de muzică romă sâmbătă. Această serie de evenimente este dedicată Zilei Internaționale a Romilor, marcată anual la 8 aprilie. Evenimentele își propun să sensibilizeze publicul cu privire la cultura romă și să combată stereotipurile și discriminarea împotriva acestei minorități etnice.

La recensământul din 2014 al populației Republicii Moldova, 9383 de persoane s-au declarat a fi de etnie romă. Totuși, estimări recente sugerează că în țară s-ar afla peste 27 de mii de romi, numărul acesta fiind și mai mare după ce sute de romi din Ucraina au căutat refugiu în țară. Totuși, persoanele de etnie romă continuă să se confrunte cu discriminare și neînțelegere, deseori dictate de lipsa de cunoaștere a tradițiilor și culturii lor bogate. 

La inițiativa Grupului de lucru cu privire la refugiații de etnie romă, începând cu anul 2023, în Republica Moldova are loc „Amare Amala: Săptămâna Culturii Romilor”, o serie de evenimente dedicate zilei de 8 aprilie. În 2023, săptămâna de evenimente organizate la nivel național a văzut participarea a peste 1500 de persoane, iar organizatorii își propun ca acest numar să crească la această ediție, contribuind astfel la sporirea gradului de cunoaștere a tradițiilor, culturii și istoriei romilor, și la combaterea discriminării față de această comunitate. 

Marin Alla, director al Coaliției „Vocea Romilor” – o coaliție de 38 de organizații de romi, menționează: „Comunitate de Romii din Republica Moldova nu este o povară. Țară care are Romi este o țară bogată, liberă, și independentă. Comunitatea de Romi din Moldova iubește pământul pe care s-a născut și nu-l poate vinde.”

Evenimentele organizate în această săptămână dedicată culturii rome oferă posibilitatea de a descoperi unicitatea acestui popor, prin limbajul universal al artelor. Marco Buono, Șef de Misiune al INTERSOS Moldova, unul din organizatorii principali ai evenimentelor din cadrul „Amare Amala”, a declarat: „La Intersos, credem că recunoașterea și celebrarea Zilei Internaționale a Romilor împuternicește membrii comunității de romi, afirmând identitatea, demnitatea și drepturile acestora. Prin organizarea acestui eveniment muzical dedicat culturii romilor, ne dorim să reînnoim angajamentul nostru de a promova drepturile și bunăstarea comunității de romi și să contribuim la creșterea gradului de conștientizare în cadrul populației, cu privire la provocările și discriminarea cu care aceștia se confruntă”. 

Săptămâna „Amare Amala” în acest an, include în premieră activități educaționale la nivel național, în instituțiile de învățământ gimnazial, liceal, și universitar. Acest lucru este posibil datorită colaborării cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova. „În săptămâna dedicată culturii romilor, exprimăm recunoștința noastră față de această comunitate și aducem un omagiu contribuției lor la dezvoltarea societății noastre. Ne angajăm să lucrăm împreună pentru a promova drepturile, cultura și educația romilor, construind astfel un viitor mai incluziv pentru toți membrii acestei comunități”, a afirmat ministrul Dan Perciun. Instituțiile de învățământ vor lua inițiativa de a organiza aceste activități, cu sprijinul organizațiilor naționale și internaționale, cu scopul de a crește gradul de acceptare și incluziune a copiilor romi.

Seria de evenimente include, de asemenea, o conferință regională de două zile organizată de UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, pentru a promova incluziunea persoanelor de etnie romă în răspunsul refugiaților din Moldova și pentru a împărtăși bunele practici din alte țări care găzduiesc refugiați ucraineni.

Aceasta va fi dedicată discuțiilor cu privire la incluziunea persoanelor de etnie romă și va întruni reprezentanți și mediatori comunitari romi din cinci diferite țări europene. Francesca Bonelli, Reprezentanta UNHCR în Republica Moldova, a declarat: „Îmbrățișarea diversității înseamnă recunoașterea frumuseții diferențelor și puterea unității noastre. Săptămâna Culturii Romilor este, așadar, o ocazie excelentă pentru noi nu doar de a onora diversitatea, ci și de a cultiva o societate în care fiecare individ poate prospera. Urmând principiul de a nu lăsa pe nimeni în urmă, UNHCR susține și împuternicește refugiații romi și comunitatea lor, asigurându-le accesul la servicii și promovând coeziunea socială.„

„Amare Amala: Săptămâna Culturii Romilor” în acest an se va încheia cu un concert la Teatrul Național „Mihai Eminescu”, desfășurat de Moldovan National Youth Orchestra pe 13 aprilie. Peste 30 de tineri muzicieni dirijați de Andriano Marian, la fel de etnie romă, vor interpreta versiuni simfonice ale pieselor de origine romă din Republica Moldova, România, Ungaria, Spania și Portugalia. Alături de orchestră vor fi soliștii Ana Raiu, Aurel Chirtoacă, Felicia Dunaf, Misha Grossu, Mihai Duminică și Ionuț Ciocanu. 

Concertul va fi precedat de un târg de activități pentru copii și maturi, începând cu orele 13.00 până la 17.30, în cadrul căruia vizitatorii vor putea să participe la jocuri interactive, pictat pe față, desenat, jocuri cu întrebări și răspunsuri și altele. Mai multe detalii găsiți aici: https://www.facebook.com/events/394735336811153

Participarea la evenimentele săptămânii romilor este gratuită, datorită sprijinul generos al Agenției Italiene pentru Cooperare și Dezvoltare, Uniunii Europene, Ministerului Afacerilor Externe al Norvegiei, UNHCR, Norwegian Refugee Council și Organizației Internaționale a Migrației (OIM). 

Jacopo Caridi, Director de țară al NRC, a afirmat: „Este o onoare pentru Norwegian Refugee Council (NRC) să participe pentru al doilea an consecutiv la celebrarea Zilei Internaționale a Romilor în Moldova. Peste tot în lume, NRC prioritizează oferirea asistenței populației strămutate din cauza conflictelor și populației vulnerabile, așa cum sunt persoanele de etnie romă în Moldova. În parteneriat cu ONG-ul local PFR „ROMNI”, am ajutat persoanele din comunitatea de romi, care au fost strămutate din cauza conflictului, asigurând acces la consiliere legală și participarea în activitățile de protecție pentru a promova cultura acestora, a spori integrarea acestora, și a evita discriminarea”. 

Lars Johan Lönnback, Șef de Misiune OIM Moldova, a declarat: ”OIM este solidară cu comunitățile de romi, susținând dreptul acestora la egalitate și la participare deplină în toate aspectele societății. Săptămâna culturii romilor este o inițiativă importantă care ne reamintește cât de cruciale sunt respectul pentru diversitate, lupta împotriva tuturor formelor de discriminare, inclusiv a discursului instigator la ură, și munca comună pentru o dezvoltare corectă a țării. Începând cu anul 2022, OIM în Republica Moldova, datorită sprijinului comunității donatorilor, a oferit asistență substanțială refugiaților romi strămutați din Ucraina pentru a preveni traficul de persoane și a combate violența de gen.”

Toate evenimentele planificate pentru perioada 8-13 aprilie pot fi găsite în calendarul comun creat de organizatori.