Povestea unei refugiate din Irak în Republica Moldova
Reportaj realizat cu sprijinul programului „Consolidarea Presei Independente și a Educației Mediatice în Moldova” aplicat de IREX Europe.
Peste 30 de refugiați au cerut azil politic în Republica Moldova de la începutul acestui an, dar acest număr este de aproape zece ori mai mic decât în anul precedent, când fluxul celor care fugeau de războaiele din estul Ucrainei, din Siria și alte părți era mult mai intens. Cu ocazia Zilei Mondiale a Refugiaților, stagiara Europei Libere, Cristina Cornescu ne spune povestea lui Amalid Karim, care s-a refugiat din Irak și locuiește în Republica Moldova acum cinci ani.
„Eu sunt Amalid Karim, sunt din Irak şi am venit în Republica Moldova în 2012…”
Amalid Karim avea 30 de ani când a izbucnit războiul din Irak. A renunţat la cariera de profesoară de matematică şi împreună cu soţul s-au refugiat în Dubai. Ulterior au înţeles că este un oraş prea scump pentru o familie de refugiaţi, mai ales că li se născuse şi fiica Ali Yuser. Întâmplarea a făcut să audă de la mai mulţi prieteni numai cuvinte frumoase despre Republica Moldova. Atunci au decis să se mute aici, spune Amalid:
„Când eram în Dubai am auzit despre Moldova, că este liniște, că țara este mică și este bine să înveți acolo. Prima dată soțul a venit aici, în Moldova. El m-a sunat și mi-a spus să vin, pentru că este foarte interesant. E foarte verde, oamenii sunt interesanți și prietenoși. E mai ușor să trăiești, nu este complicat…”.
Provocări au fost suficiente, îşi aminteşte Amalid. Nu cunoşteau pe nimeni aici, nu ştiau limba şi nici adăpost nu aveau. Ambiţioşi din fire, soţii Karim au înţeles că pentru o integrare reuşită trebuie să înveţe limba română. Au fost sprijiniţi de Agenţia ONU pentru Refugiaţi şi Biroul pentru Migraţie şi Azil, care le-a oferit gratuit cursuri de română în cadrul Universității Pedagogice „Ion Creangă” din Chișinău.
„Am luat un curs scurt de limba română, m-am înscris la Universitate, la facultatea de Urbanism și Arhitectură, acum sunt studentă la anul III și e bine, merge. Mie nu-mi place să stau acasă. Mie și soțului ne place să fim activi. Am 45 de ani, dar îmi place să învăț, să am experiență mai multă. Nu stai acasă sau numai la lucru”.
În mod inevitabil discuţia cu Amalid a ajuns la ţara sa natală. Recunoaşte că deseori s-a întrebat dacă poate reveni în Irak, însă frica de război de fiecare dată i-a alungat aceste gânduri. Amalid a găsit o soluţie pentru a-şi alina dorul de casă. De mai mulţi ani predă limba arabă la Centrul de caritate pentru refugiaţi din Chişinău. Astfel, pentru câteva ore pe săptămână revine, chiar şi imaginar, în sălile de clasă din Irak. Amalid le vorbeşte şi colegilor de la Facultatea de arhitectură şi urbanism despre ţara ei.
Prietena ei Anastasia Luţă recunoaşte că Amalid a fost prima persoană din Orientul Mijlociu pe care a cunoscut-o:
„Pune multe întrebări. Chiar din anul întâi am încercat să facem tot posibilul să se încadreze, luând în considerare că vine din altă țară și am încercat să o ajutăm ca să-i fie cât mai ușor. Ne povestește despre țara ei, despre cultură, despre religie și facem schimb de experiență. E mamă de fiică, noi știm, și spune că îi place mult să fie prietena noastră”.
Efortul pe care îl depun studenții străini e de două ori mai anevoios, spune Ludmila Ivanov, lector universitar la UTM. În schimb, pentru că dau dovadă de mai multă sârguință, obțin rezultate mai bune.
Dacă până anul trecut refugiații erau admiși la studii în condiții similare pentru studenții străini, adică taxe mai mari şi reguli de admitere diferite, acum ei se bucură de aceleași drepturi ca și cetățenii moldoveni, spune șeful Biroului național al Înaltului comisariat ONU pentru refugiați Traian Țurcanu:.
„Refugiaților li s-a oferit și mai mult spațiu pentru ca să poată să facă studii. Indiferent de proveniență și statutul juridic al oricărei persoane, cred că acest drept fundamental la educație trebuie să fie respectat și cultivat. Ne bucurăm că și în rândul refugiaților există studenți care au o performanță destul de bună, studenți care participă la olimpiade și câștigă locuri bune, studenți care sunt competitivi față de cetățenii Republica Moldova. Anul trecut o refugiată din Ucraina a primit o bursă, prin care a dovedit că există potențial mare în rândul refugiaților și care nu trebuie subestimat. ”
Experienţa pozitivă a familiei Karim este reprezentativă pentru situaţia refugiaţilor din Republica Moldova, susţine Traian Țurcanu, iar acest lucru arată că nivelul de integrare este unul sporit. Unii deschid afaceri, sunt medici sau brutari. Deci muncesc cot la cot cu localnicii şi contribuie la bunăstarea ţării care le-a oferit un adăpost sigur şi prietenos.
Preluat de la: https://www.europalibera.org/a/28569395.html
Pagină 3 din 3
-
A refugee from Ukraine starts anew in Chisinau with an eye on home
21 oct. 2022Olesea’s family knew their home was not safe when a trip to the grocery store became so frightening: „I was coming home from buying bread for my family when I saw a fighter jet flying above me,” she recalls. “Lots of smoke was coming out of the plane. I got […]
-
Refugiat afgan din Chișinău își reconstruiește viața și lucrează într-o frizerie
9 dec. 2021Yema Torkani, 18 ani, a ales să lucreze mai degrabă decât să studieze, pentru a-și sprijini familia, în timp ce aceștia își trăiesc noua viață în capitala Moldovei.
-
UNHCR solicită sprijin pentru a adresa agravarea impactului violenței de gen asupra femeilor și fetelor refugiate, strămutate și apatride
29 nov. 2021Următoarea declarație poate fi atribuită Înaltului Comisar al ONU pentru refugiați, Filippo Grandi Una din cinci femei refugiate sau strămutate în interiorul țării s-a confruntat cu violență sexuală. Astăzi, având în vedere impactul prelungit al pandemiei Covid-19 asupra drepturilor omului și drepturilor socio-economice, știm că această situație a continuat să […]
-
Op-ed al înaltului comisar al națiunilor unite – cea de a 70-a aniversare a convenției din 1951 (privind statutul refugiaților)
28 iul. 2021Convenția din 1951 (privind statutul refugiaților), fundația protecției internaționale pentru persoanele forțate să-și părăsească locuințele a salvat nenumărate vieți.
-
Convenția din 1951 privind statutul refugiaților: 70 de ani de protecție salvatoare de vieți pentru oamenii forțați să fugă
28 iul. 2021Ziua de astăzi marchează cea de a 70-a aniversare a Convenției din 1951 privind statutul refugiaților, un tratat internațional cheie.
-
UNHCR solicită statelor să elimine barierele care pot împiedica accesul refugiaților la vaccinurile COVID-19
25 iun. 2021La patru luni de la prima livrare a vaccinurilor COVID-19 din COVAX, inițiativa globală pentru a asigura distribuția echitabilă a vaccinurilor, UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, solicită statelor să accelereze implementarea campaniilor de vaccinare și să elimine barierele ce pot împiedica accesul la vaccinuri, al celor 82,4 milioane de persoane […]
-
UEFA și UNHCR fac echipă pentru a felicita câștigătorii Schemei UEFA de Fotbal și Granturi pentru Refugiați
24 iun. 2021Cu ocazia Zilei Mondiale a Refugiaților, UEFA și UNHCR felicită șase asociații naționale care au ajutat refugiații să se integreze în societate
-
Raport UNHCR: Coronavirusul, o amenințare gravă pentru educația refugiaților – jumătate din copiii refugiați din lume nu merg la școală
3 sept. 2020Într-un raport publicat astăzi, intitulat „Împreună, pentru educația refugiaților” – Coming Together for Refugee Education, UNHCR, Agenția ONU pentru refugiați estimează că, dacă nu se iau măsuri imediate și ferme de către comunitatea internațională pentru a combate efectele catastrofale ale COVID-19 asupra educației refugiaților, potențialul a milioane de tineri refugiați care […]
-
Traian Țurcanu: „Refugiații, de cele mai multe ori, vin cu un bagaj cultural, cu un bagaj de cunoștințe care poate să fie util și este util țării”
21 iun. 2017Un interviu cu şeful Biroului de la Chişinău al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi. De la începutul acestui an, peste 30 de persoane nevoite să-şi părăsească ţara din cauza războaielor au solicitat azil în Republica Moldova. Cu mult mai puţini decât anul trecut, când războiul din Siria şi conflictul armat […]