Oamenii Republicii Moldova vor primi o mențiune de onoare la Premiul Nansen pentru Refugiați 2024 al UNHCR pentru că au acționat dincolo de îndatoririle lor pentru a proteja refugiații care au căutat siguranță în Republica Moldova după ce au fugit de războiul pe scară largă din Ucraina. Această recunoaștere evidențiază acțiunea rapidă și plină de compasiune a Republicii Moldova ca răspuns la una dintre cele mai mari strămutări forțate din istoria modernă a Europei, fiind și cea mai semnificativă de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

De la escaladarea masivă a războiului din Ucraina în februarie 2022, milioane de persoane au căutat refugiu dincolo de granițe pentru a ajunge în siguranță. Moldova, o țară cu o populație de doar 2,5 milioane de locuitori, a primit cu generozitate peste un milion de refugiați din Ucraina, peste 100 000 dintre aceștia rămânând în prezent în țară.

Încă din primele zile ale războiului, moldovenii și-au deschis ușile și inimile, școlile și spațiile comunitare pentru cei aflați în nevoie. Cetățenii, voluntarii și organizațiile societății civile au jucat un rol vital în răspunsul umanitar al Moldovei, lucrând neobosit pentru a oferi adăpost, hrană și sprijin emoțional celor care fugeau de ororile războiului.

Populația Moldovei, guvernul, organizațiile naționale și locale și sectorul privat au lucrat împreună pentru a crea un sentiment de apartenență pentru refugiați, asigurând integrarea acestora în comunități și oferindu-le posibilitatea de a-și construi o nouă viață.

Moldova este cunoscută drept țara care a găzduit cel mai mare număr de refugiați din Europa raportat la populația sa. Această mențiune de onoare este un omagiu adus solidarității, rezilienței și spiritului umanitar al poporului moldovean în fața provocărilor globale.

„Bunătatea și solidaritatea poporului moldovean au fost de-a dreptul extraordinare. În fața unei provocări fără precedent, aceștia nu au ezitat să își deschidă casele, să își împartă mâncarea și să fie alături de familiile care fug de război. Acest sentiment profund de umanitate este motivul pentru care răspunsul Moldovei este atât de remarcabil și tocmai de aceea i se acordă această mențiune onorifică. Compasiunea poporului moldovean a schimbat vieți și continuă să inspire lumea” a declarat Anne-Marie Deutschlander, Reprezentanta UNHCR, Agenția ONU pentru refugiați în Moldova.

Premiile vor fi înmânate în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Geneva pe 14 octombrie. Zaharii și Tatiana Aramă, un cuplu care administrează o pensiune în satul Palanca, aproape de granița cu Ucraina, reprezintă poporul Moldovei la ceremonia de decernare a Premiului Nansen pentru refugiați 2024 al UNHCR. Când refugiații au început să treacă granița în 2022, ei, la fel ca mulți dintre vecinii lor, au intervenit pentru a asigura mese calde și un acoperiș deasupra capului.

Alături de familia Aramă la ceremonia de la Geneva va fi renumita soprană moldoveană și susținătoare de profil a UNHCR, Valentina Nafornița, care va cânta pe scenă. Ei vor primi mențiunea de onoare în numele tuturor cetățenilor moldoveni și o vor aduce înapoi în țară.

Despre Premiul Nansen pentru refugiați al UNHCR

Numit după umanitarul și diplomatul norvegian Fridtjof Nansen, Premiul Nansen pentru Refugiați al UNHCR recunoaște din 1954 persoanele, grupurile sau organizațiile care au demonstrat o dedicație excepțională în protejarea și asistența refugiaților, persoanelor strămutate intern sau apatrizilor. Mențiunea de onoare acordată Republicii Moldova recunoaște leadershipul exemplar și eforturile umanitare extraordinare ale acestei națiuni într-o perioadă de criză.

Perioada de depunere a candidaturilor pentru Premiul UNHCR Nansen pentru Refugiați 2024 s-a desfășurat de la 24 ianuarie până la 20 martie 2024. Oamenii Moldovei au fost selectați dintre sutele de nominalizări din toată lumea. Câștigătorii sunt desemnați de un Comitet de selecție Nansen independent. Selecția se bazează pe impactul, inovația, angajamentul față de activități de advocacy și colaborare ale nominalizaților. În timp ce alți nominalizați au câștigat premiile globale și regionale în 2024, Comitetul de selecție al UNHCR a ales să recunoască Poporul Moldovei ca o mențiune onorifică pentru contribuția sa excepțională la protecția refugiaților. Comitetul de selecție al Premiului Nansen pentru refugiați al UNHCR selectează câștigătorii Nansen în fiecare an printr-un proces confidențial.

Despre activitatea UNHCR în Republica Moldova

UNHCR sprijină Guvernul Republicii Moldova în consolidarea capacităților sale de azil și protecție. Colaborând cu partenerii locali și internaționali, UNHCR protejează și promovează drepturile refugiaților, solicitanților de azil și apatrizilor. Împreună cu partenerii săi, UNHCR oferă servicii esențiale, cum ar fi asistență juridică, asistență financiară, sprijin psihosocial și acces îmbunătățit la educație, precum și oportunități de angajare pentru refugiați și apatrizi. De asemenea, UNHCR colaborează cu instituțiile naționale și locale pentru a asigura protecția drepturilor refugiaților și pentru a promova incluziunea socioeconomică a acestora.

Ca răspuns la situația actuală a refugiaților, UNHCR conduce și coordonează planul Moldovei de răspuns la situația refugiaților, asigurându-se că cei care fug de război și persecuție primesc protecția și sprijinul necesare, în strânsă colaborare cu autoritățile și partenerii.

Pentru mai multe informații despre activitatea Valentinei Nafornița cu UNHCR, vă rugăm să vizitați: Valentina Nafornița | UNHCR

Comunicatul de presă general: Cinci femei inovatoare câștigă Premiile Nansen pentru refugiați ale UNHCR pentru munca lor de impact – UNHCR Moldova

Pentru întrebări, vă rugăm să contactați:
Monica Vazquez
[email protected]
Ofițer relații externe UNHCR
Chișinău, Republica Moldova

Cinci femei inovatoare – o călugăriță, o activistă, o antreprenoare socială, o voluntară care lucrează în domeniul asistenței și o militantă pentru eliminarea apatridiei – vor fi onorate în calitate de câștigătoare ale Premiului pentru refugiați Nansen 2024 al UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați.  

Laureata mondială din acest an, sora Rosita Milesi, este o călugăriță braziliană, avocată, asistentă socială și creatoare de mișcări, care a apărat drepturile și demnitatea persoanelor strămutate timp de aproape 40 de ani. Celelalte patru persoane au fost desemnate câștigătoare regionale. 

„Prea des femeile se confruntă cu riscuri sporite de discriminare și violență, în special atunci când sunt forțate să fugă”, a declarat Înaltul Comisar al Agenției ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi. „Dar aceste cinci câștigătoare arată cum femeile joacă un rol esențial în răspunsul umanitar și în găsirea de soluții.” Grandi a lăudat dedicarea lor de a conduce acțiuni în propriile comunități, de a construi sprijin la nivel local și chiar de a modela politicile naționale.  

Sora Rosita a asistat personal mii de persoane strămutate – ajutându-le să aibă acces la documente legale, adăpost, hrană, asistență medicală, cursuri de limbi străine și acces la piața muncii din Brazilia. În calitate de avocat, ea a avut, de asemenea, un rol esențial în elaborarea politicilor publice. De exemplu, activitatea sa privind legea braziliană din 1997 privind refugiații a contribuit la amplificarea drepturilor refugiaților în conformitate cu Declarația de la Cartagena privind refugiații din 1984, la asigurarea faptului că aceasta face mai mult pentru a proteja, include și împuternici persoanele forțate să fugă și se aliniază standardelor internaționale. 

„Am decis să mă dedic migranților și refugiaților. Sunt inspirată de nevoia tot mai mare de a ajuta, de a primi și de a integra refugiații”, a declarat sora Rosita, în vârstă de 79 de ani. „Nu mi-e teamă să acționez, chiar dacă nu realizăm tot ceea ce ne dorim. Dacă îmi asum ceva, voi întoarce lumea cu susul în jos pentru a realiza acel lucru”, a adăugat ea. 

Cele patru câștigătoare regionale care vor fi premiate în acest an sunt:  

• Maimouna Ba (Africa), o activistă din Burkina Faso care a ajutat peste 100 de copii strămutați să se întoarcă la școală și a îndrumat peste 400 de femei strămutate către independența financiară.  

• Jin Davod (Europa), o antreprenoare socială care s-a bazat pe propria experiență de refugiată siriană pentru a construi o platformă online care a pus în legătură mii de supraviețuitori ai traumelor cu terapeuți autorizați care oferă sprijin gratuit în domeniul sănătății mintale. 

• Nada Fadol (Orientul Mijlociu și Africa de Nord), o refugiată sudaneză care a mobilizat ajutoare esențiale pentru sute de familii de refugiați care au fugit în Egipt în căutare de siguranță.
   

• Deepti Gurung (Asia-Pacific), care a militat pentru reformarea legilor privind cetățenia din Nepal după ce a aflat că cele două fiice ale sale au devenit apatride – deschizând o cale către cetățenie pentru ele și pentru alte mii de persoane aflate în situații similare.  

În plus, poporul Moldovei va primi o mențiune de onoare pentru că a acționat ca un far al umanității. Lăsând la o parte propriile provocări economice, aceștia și-au transformat rapid școlile, spațiile comunitare și casele în sanctuare pentru mai mult de un milion de oameni care au fugit de războiul din Ucraina.  

Scurtele biografii ale tuturor câștigătorilor sunt disponibile aici. 

Premiile vor fi înmânate în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Geneva pe 14 octombrie, de la ora 19.30 (ora Europei Centrale). Găzduit de actrița sud-africană Nomzamo Mbatha, evenimentul va prezenta activitatea câștigătorilor și va include prestații ale ambasadoarei bunăvoinței Kat Graham, ale sopranei moldovene Valentina Nafornița și ale cântăreței și compozitoarei Emeli Sandé (MBE). De asemenea, evenimentul va fi transmis live.  

Premiile sunt posibile datorită sprijinului acordat de guvernele Norvegiei și Elveției, de Fundația IKEA și de orașul și cantonul Geneva. Acestea poartă numele exploratorului, omului de știință, diplomatului și umanitarului norvegian Fridtjof Nansen.  

Ceremonia Nansen este deschisă jurnaliștilor înregistrați la Palais des Nations din Geneva. Radiodifuzorilor le va fi pusă la dispoziție o transmisiune în direct. Pentru asistență, vă rugăm să contactați [email protected]. Conținutul multimedia și B-roll-ul vor fi, de asemenea, disponibile în curând.   

Pentru televiziuni, organizații de știri și alți profesioniști din domeniul media: link către pagina media cu b-roll, conținut multimedia și scurte biografii ale câștigătorilor.

Pentru mai multe informații pe acest subiect sau pentru a rezerva interviuri cu câștigătorii, vă rugăm să contactați:

• Americi: În Brasilia, Luiz Fernando Godinho, [email protected], +507 6356 0074
• Americi: În Brasilia, Miguel Pachioni, [email protected], +55 61 99914 4049
• Africa: În Dakar, Alpha Seydi Ba, [email protected], +221 773 457 454
• Asia: În Bangkok, Tiy Chung, [email protected], +66 62 310 4369
• Europa: În Geneva, Louise Donovan, [email protected], +41 79 217 3058
• MENA: În Amman, Rula Amin, [email protected], +962 (0)790 04 58 49
• În Geneva, Babar Baloch, [email protected], +41 79 513 95 49
• În Geneva, Mel Paramasivan, [email protected], +41 79 526 59 48 

UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, salută o contribuție de 30 de milioane NOK (2,7 milioane USD) din partea Norvegiei pentru a sprijini refugiații din Ucraina în Republica Moldova. Aceasta este a doua contribuție  importantă a Norvegiei pentru UNHCR în Republica Moldova în doar doi ani.

Această finanțare pentru susținerea operațiunilor UNHCR în Republica Moldova face parte din Programul Nansen de sprijin pentru Ucraina, un program de asistență pentru perioada 2023-2027 administrat de Agenția Norvegiană pentru Cooperare și Dezvoltare (Norad). Republica Moldova este o țară prioritară în cadrul programului de asistență, având în vedere provocările sale complexe și pe termen lung legate de economie, energie, securitate și nevoile umanitare exacerbate de războiul pe scară largă al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

De la escaladarea masivă a războiului din Ucraina în februarie 2022, peste 1,4 milioane de persoane din Ucraina au traversat frontiera spre Republica Moldova, mai mult de 120 000 rămânând în țară ca refugiați. În același timp, Moldova s-a confruntat cu provocări suplimentare legate de penuria de energie, inflația ridicată și problemele de securitate. Mulți refugiați din Ucraina în Republica Moldova se luptă cu accesul la asistență medicală, cu asigurarea unui loc de muncă și cu asigurarea faptului că copiii lor își pot continua educația. Procesul de integrare este și mai complicat pentru cei mai vulnerabili refugiați și, în general, din cauza barierelor lingvistice și a traumei psihologice provocate de strămutare.

Norvegia este un donator umanitar major pentru Republica Moldova și a contribuit cu aproximativ 490 de milioane NOK de la începutul invaziei pe scară largă a Federației Ruse în Ucraina. Cu cea mai recentă contribuție către UNHCR, atât comunitățile locale vulnerabile, cât și refugiații din Moldova vor fi sprijiniți prin asistență financiară, adăpost, sprijin psihosocial, protecție împotriva violenței bazate pe gen, acces la servicii specializate și reabilitarea infrastructurii comunitare. Acest sprijin va contribui la abordarea nevoilor imediate ale refugiaților, la atenuarea presiunilor asupra comunității gazdă și la sporirea rezilienței generale și a capacității de a gestiona provocările actuale și viitoare.

La 21 iunie 2024, Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă din Chișinău (UPSC), reprezentată de Rectorul Alexandra Barbăneagră, și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), reprezentat de Bertrand Blanc, au semnat un Memorandum de Colaborare.

Prin semnarea acestui memorandum, UPSC și-a exprimat angajamentul de a promova și disemina dreptul internațional umanitar, de a respecta drepturile omului și dreptul internațional al refugiaților și de a integra teme legate de refugiați în agenda sa academică și în serviciile sale comunitare.

Recunoscând importanța sensibilizării cu privire la protecția internațională a refugiaților, UNHCR, prin acest acord, se angajează să furnizeze și să actualizeze în mod regulat informații privind activitățile sale în Moldova, în regiune și la nivel mondial. Aceasta include publicații comune, traduceri de documente și organizarea de evenimente de sensibilizare cu privire la problemele refugiaților în Moldova.

În conformitate cu orientările memorandumului, ambele părți au elaborat un plan de acțiune pentru Centrul Academic pentru Protecția Refugiaților „Sérgio Vieira de Mello” din cadrul UPSC. Planul de acțiune se concentrează pe încurajarea cercetării, a activităților de informare a comunității și a consilierii psihologice pentru refugiați. Prin programe de formare, consiliere și asistență în găsirea de resurse și oportunități, centrul își propune să faciliteze accesul refugiaților la educație, să le sprijine studiile universitare și să îi ajute să dobândească competențele esențiale pentru o integrare de succes.

Chișinău, 26 iunie 2024 – UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, salută călduros susținerea generoasă a Guvernului Danemarcei, care contribuie cu 10,000,000 DKK (1,453,065 USD) la misiunea UNHCR în Moldova. Fondurile sunt alocate la nivel de țară, permițând UNHCR să le utilizeze pentru a sprijini prioritățile întregii operațiuni. De exemplu, fondurile vor permite UNHCR să satisfacă nevoile de bază ale celor mai vulnerabili refugiați găzduiți în Moldova prin asistență financiară și să furnizeze cele mai necesare servicii de protecție, cum ar fi sprijinul psihosocial. Contribuția va permite, de asemenea, UNHCR să continue să sprijine Guvernul Republicii Moldova în asigurarea accesului la măsuri de protecție internațională, inclusiv protecție temporară și azil.

Aceste fonduri vor consolida eforturile UNHCR de protejare a drepturilor refugiaților în Moldova prin furnizarea de ghidare, asistență tehnică și consolidarea capacităților autorităților naționale. Acestea vor permite autorităților moldovenești, la nivel național și local, și UNHCR să extindă inițiativele de informare și de schimb de informații cu refugiații, asigurându-le acestora un statut legal și accesul la servicii esențiale și la oportunități de angajare. Această abordare promovează o mai mare autonomie în rândul refugiaților, facilitând integrarea acestora în comunitățile locale și sporind capacitatea lor de a contribui în mod semnificativ la societatea din care fac parte.

Fondurile vor ajuta, de asemenea, refugiații, oferindu-le resurse pentru a-și acoperi nevoile de bază într-un mod sigur și demn. Programul de asistență financiară al UNHCR permite refugiaților să decidă cum să folosească banii, astfel încât aceștia să poată să-și satisfacă nevoile de bază. Acest lucru nu numai că îi ajută să facă față provocărilor lor unice, dar stimulează și economiile locale, deoarece refugiații folosesc fondurile în magazinele și piețele moldovenești.

„Timp de decenii, Danemarca a adus contribuții importante pentru sprijinirea refugiaților, inclusiv prin furnizarea de fonduri substanțiale pentru programele globale ale UNHCR. UNHCR este recunoscător pentru parteneriatul puternic și cooperarea cu Danemarca pentru a asista și proteja numărul mare de refugiați din întreaga lume și din Moldova”, a declarat reprezentantul a.i. al UNHCR în Republica Moldova, Bertrand Blanc.

De la începutul războiului pe scară largă al Federației Ruse împotriva Ucrainei în februarie 2022, Moldova a primit mai mulți refugiați din Ucraina pe cap de locuitor decât orice altă țară din regiune, cu un refugiat la fiecare trei cetățeni moldoveni. Peste 120 000 de refugiați din Ucraina, dintre care marea majoritate sunt femei, copii și persoane în vârstă, rămân în prezent în Moldova.

La nivel global, UNHCR este cel mai mare partener umanitar al Danemarcei în termeni de finanțare, iar Danemarca a fost al 8-lea cel mai mare donator guvernamental al UNHCR în 2023, furnizând aproape 100 de milioane USD. În plus față de contribuțiile specifice, cum ar fi cele pentru Moldova, Danemarca este, de asemenea, unul dintre cei mai importanți parteneri ai UNHCR pentru finanțarea nemarcată, care ne permite să răspundem la nivel mondial noilor situații de urgență și crizelor uitate.

Chișinău, Moldova – 20 iunie 2024 – Ziua Mondială a Refugiaților 2024 a fost marcată printr-un eveniment de celebrare a solidarității și sprijinului Republicii Moldova față de refugiați. În timp ce numărul persoanelor strămutate forțat a atins niveluri fără precedent din cauza conflictelor globale, a instabilității politice și a provocărilor economice, – 120 de milioane la nivel global – angajamentul Republicii Moldova de a primi refugiați s-a remarcat ca un simbol de speranță și compasiune.   

Evenimentul cu tema „Mulțumim, Moldova”, a avut loc la Digital Park din Chișinău. Acesta a evidențiat bunele practici, precum și experiențele diferiților actori implicați în răspunsul la situația refugiaților. În special, evenimentul a onorat poporul moldovean și curajul refugiaților care au găsit siguranță și o comunitate primitoare în Moldova. Reunind structuri guvernamentale, organizații neguvernamentale, organizații internaționale și naționale, sectorul privat, ambasadori, reprezentanți ai mass-media, refugiați și persoane interesate de problemele refugiaților, evenimentul a încurajat un dialog privind sprijinul acordat refugiaților.   

Evenimentul a oferit trei paneluri de discuție. Primul panel, „Dincolo de frontiere: primele zile”, a reflectat asupra primelor luni de răspuns la situația refugiaților, analizând modul în care a fost asigurat accesul la teritoriu și la serviciile esențiale. Al doilea panel, ” Dezvoltarea potențialului, dedicat incluziunii refugiaților”, a abordat includerea refugiaților în școli, la locul de muncă, în sistemul de sănătate și în societate. Cel de-al treilea panel, „De la străini la vecini, consolidarea coeziunii sociale”, a împărtășit experiențe comunitare, subliniind procesul de incluziune și impactul acestuia asupra vieții de zi cu zi. 

Julia Zenchenko, șefa a Female Support Force și reprezentantă a comunității de refugiați, și-a exprimat recunoștința pentur poporul moldovean: „Acest război îngrozitor m-a făcut să-mi părăsesc casa, însă m-a făcut să cunosc Moldova și oamenii săi. Ceea ce am găsit aici ne-a dat speranță și ne-a făcut să ne simțim cu adevărat bineveniți. În numele comunității de refugiați, vreau să vă spun că și noi avem inimile deschise pentru dumneavoastră”. 

Alexei Buzu, Ministrul Muncii și Protecției Sociale, a declarat: „În timpul unei vizite recente la Kiev, am petrecut nopți în adăposturi din cauza raidurilor aeriene. Nu puteam să nu mă gândesc la colegii mei din Ucraina care lucrează în astfel de condiții, făcându-și constant griji pentru propriile familii. Această experiență m-a convins și mai mult că trebuie să ne prețuim pacea și să ne amintim că aceasta se datorează Ucrainei. Putem răspunde reciproc lucrând pentru refugiați, integrându-i în societatea noastră și asigurându-ne că se simt bineveniți.” 

Evenimentul a premiat, de asemenea, acoperirea jurnalistică excepțională a subiectelor legate de refugiați, subliniind importanța mass-mediei în creșterea nivelului de conștientizare a problemelor sociale. Din cele 29 de lucrări prezentate, trei finaliști au fost premiați: Tatiana Beghiu de la Moldova.org pentru „Bohodara vrea acasă”, Alina Mikhalkina de la Newsmaker.md pentru „Fugind de arme. Cum ajung din Ucraina în Moldova bărbații care nu vor să lupte” și Eugenia Apostu de la Radio Europa Liberă Moldova pentru „Campion al Ucrainei la para powerlifting, refugiat la Chișinău”. 

„Moldova a stabilit un standard exemplar de solidaritate cu refugiații. De Ziua Mondială a Refugiaților, recunoaștem ospitalitatea de care dă dovadă poporul moldovean și solidaritatea care permite refugiaților să trăiască cu demnitate” a comentat Bertrand Blanc, Reprezentantul a.i. al UNHCR în Republica Moldova. 

Evenimentul a celebrat sprijinul remarcabil al Moldovei pentru refugiați și rezistența comunității de refugiați. Împreună, preconizăm o lume în care refugiații nu numai că sunt bineveniți, dar sunt incluși pe deplin în toate aspectele vieții. 

UNHCR/S. Abdulrahman

UNHCR/S. Abdulrahman

UNHCR/S. Abdulrahman

UNHCR/S. Abdulrahman

UNHCR/S. Abdulrahman

UNHCR/S. Abdulrahman

UNHCR/S. Abdulrahman

Pentru întrebări, vă rugăm să contactați:
Monica Vazquez
[email protected]
Ofițer Relații Externe al UNHCR
Chișinău, Republica Moldova 

Numărul total al strămutărilor forțate a ajuns la 120 de milioane de persoane în mai 2024; conflictele din Sudan, Gaza și Myanmar generează noi strămutări și necesită găsirea de urgență a unor soluții.

GENEVA – Strămutările forțate au atins noi niveluri istorice la nivel mondial anul trecut, potrivit Raportului emblematic pe anul 2024 privind tendințele globale al UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați.

Creșterea numărului total de strămutări – care a ajuns la 120 de milioane până în mai 2024 – acesta fiind cel de-a 12-lea an consecutiv de creștere a numărului persoanelor afectate, a fost determinată atât de apariția a noi conflicte și de continuarea celor deja existente, cât și de eșecul de a găsi soluții la crizele de lungă durată. Numărul total al persoanelor strămutate la nivel global este echivalent cu populația Japoniei, -a 12-a cea mai mare țară din lume.

Unul dintre factorii cheie care au dus la creșterea numărului strămutărilor forțate a fost conflictul devastator din Sudan: începând cu aprilie 2023, peste 7,1 milioane de noi deplasări au fost înregistrate în Sudan, la care se adaugă alte 1,9 milioane de persoane aflate în afara țării. La finalul anului 2023, un număr total de 10,8 milioane de sudanezi erau strămutați. În Republica Democrată Congo și în Myanmar, milioane de persoane au fost strămutate anul trecut în interiorul țării ca urmare a luptelor violente. UNRWA estimează că, până la sfârșitul anului trecut, până la 1,7 milioane de persoane (75% din populație) au fost strămutate forțat în Fâșia Gaza din cauza violențelor catastrofale, unii refugiați palestinieni fiind nevoiți să fugă din calea violențelor de mai multe ori. Siria este în continuare cea mai mare criză umanitară din lume, cu 13,8 milioane de persoane strămutate forțat în interiorul și în afara ei.

„În spatele acestor cifre sumbre și în continuă creștere, se află nenumărate tragedii umane. Această suferință trebuie să determine comunitatea internațională să acționeze de urgență pentru a aborda cauzele profunde ale strămutării forțate”, a declarat Filippo Grandi, Înaltul Comisar al ONU pentru refugiați. „A sosit momentul ca părțile beligerante să respecte legile de bază ale războiului și ale dreptului internațional. Adevărul este că, în lipsa unei mai bune cooperări și a unor eforturi concertate pentru a aborda conflictele, încălcările drepturilor omului și criza climatică, numărul persoanelor strămutate va continua să crească, aducând noi suferințe și intervenții umanitare costisitoare.”

Cea mai mare creștere a cifrelor privind strămutările a fost înregistrată în cazul persoanelor care fug de conflicte și rămân în propria țară, această cifră ridicându-se la 68,3 milioane, potrivit Centrului de Monitorizare a Strămutărilor Interne – reprezentând o creștere de aproximativ 50 % în ultimii cinci ani.

Numărul refugiaților și al altor persoane care au nevoie de protecție internațională a urcat la 43,4 milioane, dacă îi includem pe cei aflați sub mandatul UNHCR și UNRWA (Agenția ONU refugiații Palestinieni). Marea majoritate a refugiaților sunt găzduiți în țări învecinate țării lor, 75 % dintre ei locuind în țări cu venituri mici și mijlocii, care împreună produc mai puțin de 20 % din venitul global.

Raportul a arătat că, la nivel mondial, peste 5 milioane de persoane strămutate intern și 1 milion de refugiați s-au întors acasă în 2023. Aceste cifre demonstrează existența unor progrese în ceea ce privește găsirea de soluții pe termen mai lung. În sens pozitiv, numărul persoanelor relocate a crescut la circa 160.000 de persoane în 2023.

„Refugiații – și comunitățile care îi găzduiesc – au nevoie de solidaritate și de o mână de ajutor. Aceștia pot contribui și de fapt chiar aduc o contibuție societății în care sunt incluși”, a adăugat Grandi. „În egală măsură, anul trecut, milioane de oameni s-au întors acasă, ceea ce reprezintă o rază de speranță semnificativă. Există soluții – am văzut țări precum Kenya deschizând calea în ceea ce privește incluziunea refugiaților – dar este nevoie de un angajament real.”

Raportul a oferit, de asemenea, o nouă analiză privind criza climatică și modul în care aceasta afectează din ce în ce mai mult și în mod disproporționat persoanele strămutate forțat.

Având în vedere provocările imense cu care se confruntă cele 120 de milioane de persoane strămutate forțat, prezentate în raportul Global Trends (Tendițe Globale) 2024, UNHCR, Agenția ONU pentru refugiați rămâne fermă în angajamentul său de a oferi noi soluții și abordări diverse, menite să ajute persoanele strămutate forțat, oriunde s-ar afla.

Cel mai recent raport privind Tendințele Globale poate fi consultat aici.