LAUREAT GLOBAL:
Sora Rosita Milesi, Laureata Globală a Premiului Nansen pentru Refugiați UNHCR 2024, este o călugăriță braziliană, avocată, activistă socială și fondatoare de activități, care a militat pentru drepturile și demnitatea oamenilor în mișcare timp de aproape 40 de ani.
Conformându-se cu credința sa catolică și conducând prin exemplu, ea a susținut personal mii de migranți, refugiați și alte persoane care aveau nevoie de protecție internațională – ajutându-i să găsească adăpost, hrană, îngrijire medicală, cursuri de limbă, locuri de muncă și documente legale în Brazilia. Nu doar că coordonează o agenție umanitară de primă linie (Institutul pentru Migrație și Drepturile Omului, sau IMDH), dar publică și compilează articole științifice despre dislocare și migrație, și, de asemenea, coordonează o rețea națională (cunoscută sub numele de RedeMIR) formată din 60 de organizații care acționează pentru a întări solidaritatea între oamenii în mișcare și comunitățile care le găzduiesc.
Perspectivele politice și puterea de convingere a surorii Rosita au fost esențiale în modificarea legii refugiaților din Brazilia din 1997 – asigurându-se că aceasta protejează, include și împuternicește mai mult persoanele forțate să fugă și că se aliniază la standardele internaționale, cum ar fi Declarația de la Cartagena din 1984. Prin aducerea împreună a unui număr mare de părți participante și mobilizand parlamentarii, ea a jucat un rol-pivot similar în elaborarea legii naţionale a migrației din 2017.
Acum în vârstă de 79 de ani, Sora Rosita s-a născut în sudul Braziliei și deține cetățenie braziliană și italiană. Este membră a ordinului Scalabrini, cunoscut pentru serviciile oferite refugiaților și migranților.
AFRICA:
Maimouna Ba, câștigătoarea regională din Africa a Premiului Nansen pentru Refugiați 2024 UNHCR, este o activistă din Burkina Faso care a ajutat peste 100 de copii strămutați să se întoarcă în sălile de clasă și a împuternicit 400 de femei strămutate să obțină independență financiară.
Născută în regiunea Sahel, Ba provine din prima generație de femei din familia sa care a obținut o educație certificată. Depășind numeroase obstacole, a obținut o diplomă de licență în marketing și management. Era încă in perioada adolescenței când a izbucnit conflictul în 2016, atunci când a început convingător să mobilizeze sprijin pentru femeile și copiii strămutați care căutau refugiu în comunitatea sa. A colectat donații, a obținut sponsorizări și a devenit un susținător vocal al drepturilor și bunăstării acestora.
Convinsă că educația și autonomia financiară sunt instrumente indispensabile pentru a face față consecințelor devastatoare ale crizei umanitare, Ba a co-fondat o organizație care pregătește femeile să devină antreprenori, combate violența de gen și promovează condiții de pace. Un program de burse pe care l-a înființat pentru copiii orfani oferă oportunități educaționale, suport psihosocial și protecție împotriva exploatării.
Acum, la 28 de ani, Ba a câștigat titlul de „Maman Sahélienne” sau „Mama Sahelului”, în semn de recunoaștere a impactului și manierei sale de leadership. Angajamentul său profund față de pace și împuternicire a fost recunoscut și la Summitul Tinerilor Activiști din 2023 de la Geneva, unde a fost onorată ca una dintre cei cinci laureați.
ASIA ȘI PACIFIC:
Deepti Gurung, câștigătoarea regională pentru Asia și Pacific a Premiului Nansen pentru Refugiați UNHCR 2024, este o activistă nepaleză care a militat pentru reformarea legilor privind cetățenia din țara sa după ce a aflat că cele două fiice ale ei au devenit apatride.
Această problemă a apărut deoarece tatăl fetelor a abandonat familia, iar legea nepaleză nu-i permitea mamelor să transmită naționalitatea copiilor săi. Drept urmare, fetele erau expuse la multe dintre obstacolele cu care se confruntă persoanele apatride, cum ar fi incapacitatea de a obține certificate de naștere, acces la îngrijire medicală sau educație, deschiderea de conturi bancare sau obținerea unei cartele SIM pentru un telefon mobil. Mai mult, ele nu ar fi putut să voteze sau să moștenească terenuri, să obțină un pașaport sau chiar un permis de conducere.
În 2012, Gurung a înființat un grup pe Facebook, sperând să se conecteze cu alte persoane care se confruntau cu această problemă, și a realizat curând că există „zeci de mii de mame nepaleze ca mine”. Apoi, a renunțat la cariera sa de director de marketing și a început să organizeze mitinguri, petiții și proteste săptămânale pentru a crește gradul de conștientizare a opiniei publice și a pune presiune asupra persoanelor cu putere de decizie.
Colaborând cu alți activiști ai comunității, ei au obținut victorii semnificative în instanțe și au asigurat reforme legale majore – inclusiv un amendament din 2015 care permitea copiilor să obțină cetățenia nepaleză în baza cetățeniei mamelor lor. Până în prezent, această măsură a permis mai mult de 100 de indivizi să obțină cetățenia, inclusiv fiicele lui Gurung, și a ajutat 1.000 de alte persoane să obțină certificate de naștere și alte documente legale.
EUROPA:
Jin Davod, câștigătoarea regională pentru Europa a Premiului Nansen pentru Refugiați UNHCR 2024, este o tânără antreprenoare socială care s-a bazat pe propria experiență ca refugiată și a creat o platformă online care oferă suport pentru sănătatea mintală persoanelor supraviețuitoare ale traumelor, inclusiv refugiaților și comunităților locale.
Născută în Raqqa, Siria, Davod a fugit cu familia ei în Turcia în 2014 pentru a scăpa de conflict. A reînceput în cele din urmă studiile, terminând liceul și începând o facultate în inginerie informatică. Ca studentă în anul doi la universitate, a conceput și construit Peace Therapist, o platformă online care conectează terapeuți autorizați cu persoane care se luptă cu dificultatea de a se vindeca și recupera după evenimente traumatice. Această platformă este esențială pentru a depăși barierele lingvistice și culturale care adesea împiedică refugiații să acceseze servicii de sănătate mintală.
Peace Therapist are acum o echipă de peste 100 de psihologi care oferă terapie în limbi precum arabă, engleză, kurdă și turcă, devenind un instrument accesibil, realizat cu scopul de a servi nevoile refugiaților. După cutremurele devastatoare din februarie 2023, platforma și-a extins aria de acoperire, oferind servicii gratuite și colaborând cu organizații internaționale pentru a sprijini mii de persoane afectate de dezastru din comunitatea gazdă. Utilizatorii spun că aceasta i-a ajutat să își recâștige încrederea, să revină la școală, să își găsească un loc de muncă și să contribuie la coeziunea socială.
ORIENTUL MIJLOCIU ȘI AFRICA DE NORD:
Nada Fadol, câștigătoarea regională pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord a Premiului Nansen pentru Refugiați UNHCR 2024, este o refugiată sudaneză care a mobilizat ajutoare esențiale pentru sute de familii care fug în Egipt în căutarea siguranței.
Când Sudanul a erupt în conflict în aprilie 2023, Fadol s-a numărat printre primii care au reacționat, oferind hrană și apă refugiaților care ajungeau în Aswan, Egipt. Ea trăise deja în Egipt de câțiva ani și a profitat de conexiunile sale personale pentru a mobiliza voluntari și a conecta filantropii cu refugiații aflați în nevoie.
Până în prezent, ea a mobilizat aproape 100 de persoane – refugiați din Sudan, Yemen și Siria, precum și egipteni – pentru a oferi asistență esențială în Aswan, Cairo și Alexandria. Aceștia au colaborat cu comunitatea locală pentru a asigura adăpost refugiaților nou sosiți, au creat spații sigure unde copiii refugiați pot învăța și se pot juca, și au organizat ateliere pentru a ajuta refugiații de diferite vârste să dobândească abilități profesionale și să câștige un venit. În plus, Fadol a mobilizat un grup de medici egipteni care au oferit îngrijiri medicale pro bono pentru mai mult de 120 de pacienți.
Pentru a finanța această activitate, Fadol a colectat donații de la egipteni generoși, precum și din comunitatea refugiaților. Ea este dedicată ajutorării altora să își reconstruiască viețile în Egipt până când Sudanul va fi suficient de sigur pentru a se reîntoarce.
MENȚIUNE DE ONORARE:
Oamenii din Moldova vor primi o mențiune onorabilă pentru eforturile lor colective de a găzdui mai mult de un milion de persoane care fug de războiul din Ucraina.
Nu există o dovadă mai mare a forței spiritului uman decât acțiunile colective ale unei națiuni în fața unei crize copleșitoare. După o escaladare masivă a războiului în Ucraina începând din februarie 2022, forțând milioane de oameni să fugă peste granițe în căutarea siguranței, oamenii din Republica Moldova au ieșit în față cu inimile și casele deschise. Într-o țară cu doar 2,5 milioane de locuitori, peste un milion de refugiați ucraineni au găsit siguranță, iar 124.000 dintre ei sunt încă găzduiți în țară.
Din primele zile ale războiului, moldovenii obișnuiți și-au transformat școlile, bisericile și casele în sanctuare. Mii de voluntari, motivați de un profund sentiment de compasiune, au lucrat neobosit, adesea timp de 14 ore pe zi, pentru a oferi hrană, adăpost și confort celor care fug de orori de neimaginat. Această manifestare spontană de sprijin a dus la formarea Moldova pentru Pace, o inițiativă civică care a unit organizații de bază, instituții guvernamentale și cetățeni într-o misiune comună de refugiu și incluziune.
Angajamentul poporului moldovean depășește răspunsul urgenței. Este un proiect pe termen lung de incluziune și construire a comunității, în care refugiații nu sunt doar primiți, ci li se oferă și instrumentele și oportunitățile necesare pentru a contribui la noua lor societate. Cetățenii moldoveni și organizațiile societății civile colaborează îndeaproape pentru a se asigura că acești noi membri ai comunității au acces la educație, locuri de muncă și servicii sociale, cultivând un sentiment de apartenență într-o țară străină.
Moldova, în ciuda propriilor provocări interne, se manifestă ca un far al umanității. Țara găzduiește cea mai mare proporție de refugiați raportată la populația gazdă din Europa, un indicator puternic al solidarității sale profunde. Oamenii din Moldova nu doar că au oferit refugiu, dar au și pus bazele unei societăți mai incluzive, întruchipând spiritul compasiunii globale și al rezilienței.
Context
Premiul Nansen pentru Refugiați UNHCR (inițial „Medalia Nansen”) a fost înființat în 1954 în onoarea umanitarului norvegian, omului de știință, exploratorului și diplomatului Fridtjof Nansen. Această distincție prestigioasă este acordată anual persoanelor, grupurilor sau organizațiilor în semn de recunoaștere a muncii remarcabile pentru a ajuta refugiații, persoanele stramutate și persoanele apatride. Prima laureată a premiului Nansen a fost Eleanor Roosevelt. În 2022, laureata globală a fost Angela Merkel. De multe ori, însă, premiul recunoaște munca unor figuri mai puțin cunoscute, eroi neaplaudați ale căror eforturi oferă speranță departe de casă.
Faimos pentru realizările în diverse domenii, Nansen a fost numit în 1921 în funcția de Înalt Comisar pentru Refugiați al Ligii Națiunilor. În anul următor, a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace „pentru rolul său de lider în repatrierea prizonierilor de război, în activitatea internațională de ajutorare și ca Înalt Comisar pentru refugiați al Ligii Națiunilor”, ajutând persoanele strămutate forțat în urma Primului Război Mondial. Printre realizările sale notabile s-a numărat „pașaportul Nansen”, care a servit atât ca document de identitate, cât și ca permis de călătorie pentru refugiați și persoane apatride.
Premiul Nansen pentru Refugiați onorează un Laureat Global și, începând din 2017, mai mulți câștigători regionali. În acest an, fiecare va primi un certificat de recunoaștere pentru serviciul și dedicația lor remarcabilă, precum și suport financiar sau material pentru programele lor, pentru a ajuta la susținerea și consolidarea muncii pentru care sunt recunoscuți.
Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter
