Traian Țurcanu: „Refugiații, de cele mai multe ori, vin cu un bagaj cultural, cu un bagaj de cunoștințe care poate să fie util și este util țării”

De la începutul acestui an, peste 30 de persoane nevoite să-şi părăsească ţara din cauza războaielor au solicitat azil în Republica Moldova. Cu mult mai puţini decât anul trecut, când războiul din Siria şi conflictul armat din estul Ucrainei şi-au lăsat amprenta în statistica solicitărilor de azil. În 2016, numărul cererilor s-a ridicat la aproape 300. Tradiţional, majoritatea refugiaţilor vin din Irak, Afganistan sau Siria – ţări măcinate de războaie. Stagiara Europei Libere, Cristina Cornescu, a stat de vorbă cu şeful Biroului de la Chişinău al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, Traian Ţurcanu, despre situaţia refugiaţilor din Republica Moldova:

Traian Țurcanu: „În prezent în Republica Moldova sunt în jur de 500 de refugiați, un număr relativ mic, dacă e să-l raportăm la numărul populației. Majoritatea vin din Siria și din Ucraina, dar există refugiați din Irak, Afganistan și din unele țări africane, în care, în prezent sunt conflicte armate”.

Radio Europa Liberă: 500 de refugiați este limita admisibilă pentru Republica Moldova?

Traian Țurcanu: „Nu există limite și nu pot fi impuse limite vis-a-vis de numărul refugiaților”.

Radio Europa Liberă: Ziceați într-un interviu precedent că Moldova ar fi dispusă să ia doar un anumit număr de refugiați…

Traian Țurcanu: „Există o anumită capacitatea de gestionare a unui sistem de azil, iar pentru fiecare țară capacitatea aceasta este diferită. Nu putem vorbi despre o limitare a numărului de refugiați, pentru că orice stat care a aderat la Convenția ONU cu privire la statutul refugiaților are obligația să nu trimită acasă nici un refugiat. Oricâte persoane vor depune cerere pentru a li se recunoaște acest statut, indiferent de numărul acestora, statul are obligația să le asigure un minim, să le asigure că ei, în primul rând, nu vor fi trimiși acasă, adică să le asigure o ședere legală pe teritoriul Republicii Moldova, ca minimum.

Anul trecut am avut o creștere semnificativă a numărului de cereri pentru acordarea statutului de refugiat, adică pentru acordarea protecției internaționale, și aceasta s-a ridicat la 270. Anul acesta cifrele sunt în scădere. Până în prezent avem 30 de cereri în jumătate de an, ceea ce este un număr relativ mic de cereri. Refugiații nu caută neapărat țări atractive. Pentru mulți din ei, mediul care este propice pentru a-și crește copiii, un mediu în care nu sunt supuși persecuției și nu există riscurile inerente unui conflict armat este suficient. De aceasta ei fug și din această cauză ei au nevoie de protecție, și pentru aceasta, de fapt, cer protecție. Nu pentru beneficiile materiale, ci pentru a avea parte de un trai decent”.

Radio Europa Liberă: Este Republica Moldova pregătită pentru a primi refugiați și cât de cooperantă este în procesul lor de adaptare?

Traian Țurcanu: „Republica Moldova a avansat foarte mult pe acest subiect. Nu putem spune că se fac economii mari pe seama refugiaților. Cu siguranță, acei aproape 800 de lei, care se acordă din partea statului pentru o persoană care se califică pentru o astfel de susținere materială, care poate să fie oferită maximum jumătate de an, nu este o sumă foarte mare, însă, din micul pe care îl are Republica Moldova sau din puținul pe care îl are, ceea ce oferă refugiaților este destul de mult, pentru că, din momentul ce sunt recunoscuți ca și refugiați și sunt documentați, ei beneficiază de drepturi aproape în egală măsură ca și cetățenii Republicii Moldova.

Mai există o reticență și o discriminare chiar, aș putea spune, față de aceste persoane, iar noi încercăm să informăm populația locală că refugiații sunt oameni ca și noi, că ei nu prezintă pericol, ci sunt cei care fug de pericol, că islamul este ca și creștinismul, pentru că au rădăcini comune, o religie a păcii, în mare parte, cu valori identice valorilor creștine și că refugiații au nevoie de mai multă înțelegere. Poate nu întotdeauna de compasiune, pentru că mulți din ei vin cu un anumit bagaj aici. Nu toți refugiații sunt persoane cu un sac de haine. Sunt persoane care vin aici cu investiții, sunt oameni cultivați, oameni cu studii superioare, oameni care creează locuri de muncă chiar și pentru cetățenii Republicii Moldova, care îi tratează pe cetățenii Republicii Moldova – vorbim de medici; brutari – oameni de diferite calificări, care sunt utili țării, în special în contextul în care forța de muncă, exodul cetățenilor Republicii Moldova este foarte mare”.

Radio Europa Liberă: Cine se poate califica pentru statutul de refugiat?

Traian Țurcanu: „Orice străin, care, în cazul în care este trimis înapoi la el acasă riscă să fie, pe nedrept, pus în închisoare, bătut, maltratat, torturat, exterminat, în special, din cauza unor violențe generalizate din țara de origine, inclusiv, din cauza războaielor, poate să depună cerere prin care să i se recunoască statutul de refugiat”.

Radio Europa Liberă: Totuși există teama aceasta și în Europa, și în Moldova despre persoanele care vin din țările musulmane precum că ar fi un potențial de a fi teroriști. Dvs. vedeți un risc sau îl excludeți?

Traian Țurcanu: „Când vorbim de teroriști, în primul rând trebuie să ținem cont de faptul că, victime ale terorismului sunt, în primul rând, musulmanii. Dacă vă uitați la agenda atacurilor teroriste din Irak, Afganistan sau din Siria, o să vedeți că acestea au loc la ordinea zilei practic. Pentru Republica Moldova nu cred că există un pericol iminent din partea refugiaților și este o frică din care încearcă să scoată dividende politice foarte mulți politicieni, atât la nivel european, și este regretabil. Aș încuraja ca lumea să privească astfel de enunțuri, în primul rând, cu o mare rezervă și aș încuraja să privească critic orice chemare de a discrimina aceste categorii de persoane, pentru că nu este corect să închizi ușa unei persoane care, în primul rând, fuge de război și nu este corect să îi tratezi discriminatoriu, în special, după ce aceștia au ales să parcurgă niște căi extrem de dificile pentru ca să ajungă într-un loc sigur. Pot să aduc ca exemplu numărul extrem de mare de persoane care și-au pierdut viața pe mare încercând să ajungă la țărmurile Italiei sau ale Greciei; vorbim de mii de persoane care au ales să urce într-o barcă gonflabilă cu riscul de a-și pierde viața și au luat calea pribegiei. Orice persoană merită să fie tratată cu demnitate, indiferent că este cetățean, străin sau că este refugiat”.

Radio Europa Liberă: Cu riscul de a mă repeta, vă întreb încă odată dacă un refugiat este un pericol pentru Republica Moldova?

Traian Țurcanu: „Un refugiat este o persoană care fuge de pericol. Un refugiat este o persoană care are nevoie de protecție”.

Radio Europa Liberă: Ce sfat ați da cetățenilor Republicii Moldova vis-a-vis de relația lor cu un posibil refugiat?

Traian Țurcanu: „Am fost și noi martori ai unui conflict sângeros câteva decenii în urmă. Cu siguranță trăim niște timpuri foarte tumultoase, iar secolul în care trăim, deși, am avut speranța că va fi afectat mai puțin de războaie și de conflicte, probabil, refugiații vor fi un element definitoriu al secolului în care trăim. În epoca globalizării și a migrației tot mai intense trebuie să acceptăm că societatea în care trăim va arăta diferit. Ea arată diferit astăzi decât era acum zece sau 20 de ani, cu siguranță. Îndemnul meu este ca să încercăm să privim la aceste lucruri ca la niște oportunități, pentru că, refugiații, de cele mai multe ori, vin cu un bagaj cultural, cu un bagaj de cunoștințe care poate să fie util și este util țării. Să privim lucrurile fără ură, să încercăm să ne tratăm cu respect și cu demnitate indiferent de culoarea pielii, de religia pe care o purtăm în noi, de naționalitate, de originea etnică și doar așa vom putea crea un mediu în care să existe coeziune socială și vom micșora la maximum riscurile unui eventual conflict. La mai multă înțelegere și la mai multă acceptare a faptului că suntem diferiți și prin asta suntem frumoși!”

* Acest reportaj a fost produs cu suportul programului „Consolidarea Presei Independente și a Educației Mediatice în Moldova” implementat de IREX Europe.