La Complexul Etno-Cultural ”Vatra” a fost o adevărată sărbătoare la iarbă verde. Tineri, copii, părinți sau bunici refugiați și solicitanți de azil din R.Moldova au venit să marcheze, într-un fel, Ziua Mondială a Refugiatului.
Și dacă tot suntem în vacanță, am încercat să aflu cum se odihnesc adolescenții, dar și cei mai mici. Mumtaz Sultan are 15 ani, a venit din Siria. Face voluntariat și pare încântat.”Voluntariatul ocupă un loc important în viața mea. Există mai multe ONG-uri care adună voluntari și împreună mergem la case de copii, spitale și oferim cadouri. Un alt exemplu – Centrul American de Resurse desfășoară diverse cluburi și fiind voluntar, pot modera aceste cluburi de conversație, de dezbateri, de fotografie”, povestește tânărul.
În curând, adolescentul care a terminat clasa a IX-a la Liceul Teoretic ”Iulia Hașdeu” va merge, pentru al treilea an, la tabăra ”Izvoarele toleranței”. ”Îmi place mult această tabără. Scopul este să promovăm toleranța și diversitatea. În fiecare zi, tineri de diferite etnii și religii prezintă un anumit program. Este interesant”, continuă Sultan.
În R.Moldova are mulți prieteni și colegi buni de liceu. Întrebat dacă totuși îi lipsește ceva în țara noastră, Mumtaz Sultan ne-a mărturisit.”Probabil aș vrea să am alături mai mulți membri ai familiei, bunicii. Totuși, aș reveni în Siria doar în vizită. Aici îmi sunt prietenii, mama. Aici îmi fac studiile. Vreau să fac R.Moldova să fie o țară mai bună”, continuă Mumtaz.
Din Siria a ajuns în Moldova și Alla. Adolescenta are 14 ani și deși se află în vacanță, este tot cu gândul ore și la profesori. Totuși, așteaptă să ajungă la școala de vară, împreună cu două surori mai mici.”În această vară avem activități, mergem la școala de vară, facem sport, mergem la piscină. R.Moldova este minunată, este țara noastră natală”.
Directorul executiv al Asociației Abilitarea Copilului și Familiei „Ave-Copiii”, Mariana Ianachevici ne vorbește despre un Centru de zi unde copii pot să-și petreacă timpul liber. Aici ajung și câțiva pici ai refugiaților.”Dacă vrem cu adevărat să trăim în diversitate și dacă vrem cu adevărat să fim incluzivi, și spre exemplu când organizăm programe de odihnă, lucrurile ar trebui să se întâmple în egală măsură pentru toți copiii. Acum avem în jur de 10 copii din familii care beneficiază de protecție internațională. Nu prea vin copii ai refugiaților. Trebuie să pornim de la realitățile din care au venit aceste familii”, este de părere Mariana Ianachevici.
Trebuie spus că, ajunși în Moldova, copiii refugiaților, nu foarte mulți însă, continuă să meargă la grădiniță, unde învață limba română. Micuța Șam are 5 ani, iar la vederea microfonului a și început să ne cânte, firește, în română.
Directorul Biroului Național al Agenției ONU pentru Refugiați, Traian Țurcanu a ținut să precizeze că cei care se bucură de protecție umanitară beneficiază de aceleași drepturi și obligații ca și cetățenii moldoveni. Și dacă e vorba de studii – pot merge la școlile și grădinițele ce activează în R.Moldova.”Pentru noi este important să le arătăm că R.Moldova le poate oferi o grădiniță, o școală. Trebuie totuși să subliniez că, în general, trei sferturi din copiii refugiați nu au acces la studii, trăiesc în condiții în care sunt lipsiți de posibilitatea de a se alfabetiza, de a înțelege contextul în care trăiesc”.
Deși unii copii solicitanți de azil și refugiați au rezultate bune la școală, sunt și premiați, alții întâmpină dificultăți, continuă Traian Țurcanu.”Nu există metodologii foarte clare, nu există manuale care să le ofere tot spectrul de posibilități ca ei să se integreze cât se poate de repede. Trebuie să mai spunem că unii copii din școlile moldovenești nu sunt foarte obișnuiți cu colegi care provin din alte țări, care au un background cultural religios diferit. Uneori sunt și de altă culoare. Eu cred că acest lucru va veni doar să îmbogățească nivelul lor de înțelegere a diversității”, conchide șeful UNHCR Moldova.
Recent, Biroul Migrație și Azil a lansat un apel către societate ”de a fi mai aproape faţă de cei care au fost nevoiți să-şi părăsească ţările de origine în urma unor conflicte armate, violenţe, persecuţii”. Amintim că, Republica Moldova a aderat la Convenţia privind statutul refugiaţilor şi la Protocolul său adiţional în anul 2000, asumându-și obligaţia de-a asigura protecţie persoanelor care au decis să se refugieze în ţara noastră.
Până în prezent peste 1600 de persoane au solicitat azil în Republica Moldova, fiind originare din circa 35 de state ale lumii, cei mai mulți au ajuns din Siria, Ucraina, Afganistan, Irak, Armenia, Sudan.
Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter
